La Conferința Asociației pentru boala Alzheimer au fost prezentați cei 12 factori de risc responsabili pentru 40% din cazurile de demență și recomandările medicale utile pentru reducerea riscului.
Vârsta la care apare demența nu mai este doar vârsta a treia. Cunoașterea factorilor de risc și evitarea lor la timp ne crește șansele să îmbătrânim cu un creier în bună stare de funcționare.
Demența este o problemă atât pentru persoana în cauză, cât și pentru cei care se ocupă de îngrijire.
Încă nu avem la dispoziție analize pentru depistarea bolii înainte de apariția simptomelor. De aceea, prevenția este prima măsură la îndemâna tuturor.
Specialiștii au scos în evidență cei 12 factori de risc și modelul de viață care ne poate feri de boala Alzheimer.
Care sunt cei 12 factori de risc pentru boala Alzheimer?
1. Nivelul de educație
Nivelul înalt de educație și păstrarea unui ritm de învățare pe tot parcursul vieții reduce riscul de demență.
Toate abilitățile creierului se dezvoltă în procesul de învățare până ce se atinge un platou, în jurul vârstei de 25 ani.
Stimularea creierului în primii 5 ani de viață este esențială pentru abilitățile cognitive ulterioare.
După vârsta de 25 ani, învățarea necesită exersarea unor tehnici care să stimuleze neuroplasticitatea, acea capacitate a creierului de a face noi sinapse și conexiuni.
Chiar dacă învățăm mai greu după 25 ani, efortul merită pentru a ne conserva așa-numita rezervă cognitivă.
Dacă s-a pierdut startul și nu s-a obținut o educație înaltă la tinerețe, nu înseamnă că nu mai putem face nimic.
Este demonstrat că adulții care se implică în activități ce stimulează intelectul își pot reduce riscul de demență. De exemplu: scris, citit, călătorii, învățarea unei limbi străine, practicarea unei forme de artă, călătoriile.
S-a observat și că pensionarea la vârste tinere duce la reducerea substanțială a performanțelor creierului.
Bine de știut:
• susține copilul să-și dezvolte cât mai bine activitățile cognitive în primii ani de viață
• mergi la școală la un nivel cât mai înalt peste gimnaziu
• continuă toată viața să înveți ceva, să citești, să desfășori activități care stimulează creierul
2. Pierderea auzului
Pierderea auzului înseamnă un mare risc de apariție a demenței. OMS definește pierderea auzului la pragul de 25 dB.
Un studiu clinic efectuat pe un lot de 194 de adulți cu afectare a auzului, urmăriți timp de 19 ani cu ajutorul RMN efectuat de 2 ori pe an, a constatat o reducere semnificativă a lobului temporal al creierului și a hipocampusului implicat în memorare.
Un studiu mai larg, cu peste 3000 de subiecți, a arătat că utilizarea aparatelor auditive a încetinit pierderea memoriei.
Explicația este simplă: pierderea auzului reduce stimularea creierului și crește riscul de demență.
Bine de știut:
• folosește aparatul auditiv dacă este nevoie
• evită zgomotele prea puternice care pot afecta auzul
3. Hipertensiunea
Tensiunea arterială mare (peste 140 mmHg) după vârsta de 40 ani crește riscul de demență. Hipertensiunea tratată, indiferent de medicația folosită, scade riscul.
Bine de știut:
• încearcă să menții tensiunea arterială la 130 mmHg sau mai puțin în prima parte a vieții (până la 45 ani) și la vârsta medie (45-65 ani).
4. Traumatismele craniene
Traumatismele craniene cresc riscul de demență începând cu 6 luni- 1 an după ce s-au produs. Și riscul se menține pentru următorii 30 ani.
Au fost studiate traumatismele craniene provocate de accidente de mașină, motocicletă sau bicicletă. Dar și cele suferite de militari, boxeri, fotbaliști, călărie sau alte sporturi recreaționale.
Bine de știut:
• evită loviturile la cap. Traumatismele pot provoca demență cu debut precoce.
5. Abuzul de alcool
Excesul de alcool se asociază cu modificări ale creierului, pierderea abilităților cognitive și demență. Este un risc cunoscut de secole.
Demența cu debut la vârste sub 65 ani este frecventă la marii consumatori de alcool.
Bine de știut:
• evită excesul de alcool; nu depăși 21 unități de alcool/ săptămână. O unitate de alcool înseamnă 10 ml sau 8g de alcool pur.
Exemple:
- 1 băutură spirtoasă (25 ml) = 1 unitate
- 1 bere mică (330 ml 5%) = 1,7 unități
- 1 bere mare (5,5%) = 2,4 unități
- 1 pahar de vin (175 ml, 12%) = 2,1 unități
6. Fumatul
Fumatul are efecte asupra vaselor de sânge, dar și efecte toxice care cresc riscul de boală Alzheimer.
Oprirea fumatului, chiar și la vârste peste 60 ani, reduce riscul de demență.
Bine de știut:
• deteriorarea memoriei apare și la persoane expuse timp îndelungat fumatului pasiv.
7. Depresia
Boala Alzheimer poate avea ca manifestare depresia. Dar și invers, s-a observat că riscul de apariție al demenței este mai mare la persoanele depresive.
Este în discuție în ce măsură tratamentul depresiei ar putea reduce riscul de demență.
Bine de știut:
• inhibitorii recaptării serotoninei (SSRI) cum este citalopram are ca efect reducerea formării plăcilor de amiloid specifice bolii Alzheimer.
8. Sedentarismul
Sunt dovezi clinice în studii cu urmărire pe durate mari de timp (1-21 ani) că activitatea fizică ne protejează de boala Alzheimer.
Studiul HUNT efectuat pe 28 916 participanți cu vârste între 30-60 ani a arătat că activitatea fizică moderată sau intensă (care te face să transpiri) efectuată săptămânal (2-5 ore/ săptămână) reduce riscul de demență.
Bine de știut:
• exercițiile aerobice în reprize de 45-60 min sunt cele mai eficiente.
9. Absența contactelor sociale
Interacțiunile sociale au un efect protectiv față de apariția bolii Alzheimer.
Mariajul menține nivelul de interacțiuni sociale benefice care contribuie la păstrarea rezervei cognitive. Dar când unul din parteneri rămâne singur, scade nivelul contactelor sociale.
S-a observat că persoanele căsătorite, care au și un număr de contacte sociale interpersonale, au mai multe interacțiuni și la vârsta a treia.
Bine de știut:
• fii activ cât mai mult timp, la vârsta medie și dacă se poate și după 65 ani; nu te grăbi să te pensionezi.
10. Obezitatea
Obezitatea este un factor de risc important pentru apariția demenței. Cu cât indicele de masă corporală (BMI) este mai mare cu atât riscul este mai mare.
Efortul de a scăpa de kg în plus merită făcut. S-a observat că scăderea chiar și cu numai 2kg la un BMI peste 25 aduce îmbunătățirea atenției și memoriei.
Bine de știut:
• urmează constant o dietă mediteraneană bazată pe fructe și legume, cereale, nuci și ulei de măsline, fără excluderea vreunei categorii de nutrienți
11. Diabetul zaharat
Diabetul crește riscul de demență cu atât mai mult cu cât durata și severitatea diabetului este mai mare.
Efectul medicamentelor antidiabetice este încă în discuție. Unele rezultate raportate arată că tratamentul cu metformin se asociază cu un risc mai mic de apariție a tulburărilor cognitive și ar putea reduce riscul de demență.
Bine de știut: niciun supliment alimentar (vitamine A, B, C, D, E, calciu, zinc, cupru, multivitamine, omega 3, plante medicinale) nu și-a dovedit vreo eficiență în îmbunătățirea funcțiilor creierului, în niciunul din studiile clinice efectuate.
12. Aerul poluat
Poluarea aerului și mai ales particulele ambientale poluante accelerează procesele neurodegenerative prin afectarea vaselor de sânge care irigă creierul și apariția depozitelor de amiloid-beta (specifice bolii Alzheimer).
Au fost studiate mai ales NO2, particulele poluante provocate de trafic și monoxidul de carbon. Toate cresc riscul de demență după expunerea a organismului la aer poluat.
