Amintirile, felul în care le povestim nouă și celor din jur, ne construiesc biografia. O memorie bună păstrează istoria noastră, unde am fost, cu cine ne-am întâlnit, ce peisaje am văzut. De aceea pierderea ei înseamnă pierderea de noi înșine. Creierul nostru suferă modificări cu vârsta, „un declin al tuturor ariilor corticale, cu excepția vocabularului” spune dr.Joel Salinas, un neurolog specializat în neuropsihiatrie la Massachusetts General Hospital.
Cum lucrează o memorie bună?
Procesul de memorare presupune 3 procese de bază: codificare, înregistrare și redare. Creierul primește și codifică informațiile, le depozitează și, în final, le redă când ai nevoie de ele.
Arii diferite din creier sunt specializate pe diferite funcții, răspund de anumite activități. De exemplu, lobii frontali (partea de creier ascunsă sub fruntea noastră) are un rol cheie în planificarea activităților de viitor și în deciziile pe care le luăm.
Mulți oameni remarcă dificultăți în funcționarea acestor procese după vârsta de 50 de ani. Modificări chimice și structurale încetinesc cele 3 procese de bază. Consecința este scăderea vitezei de a înmagazina, dar și de a reda informații. Ne amintim mai greu nume și cuvinte.
Anxietatea, depresia și stresul afectează memoria, dar și „privarea de somn, care poate diminua capacitatea creierului de a reține și utiliza informații”.
Dr.Salinas ne îndeamnă să fim atenți la acești factori pentru a ne îmbunătăți capacitatea de memorare și a ne păstra o memorie bună.
5 trucuri pentru a stimula memoria
Se pare că utilizarea ei frecventă nu duce la uzură, ci dimpotrivă. Menținerea unui ritm al antrenamentului va da rezultate.
1. Spune cu voce tare ceea ce auzi, numele cuiva, o adresă, o idee.
Cu fiecare repetiție, creierul are o nouă șansă să codifice informația.
Și, mai ales, „conexiunile dintre celule sunt accentuate, asemenea drumului pe care îl croiești târând lemne în pădure. Cu cât mai mult folosești același drum, cu atât data viitoare va fi mai ușor”, explica Dr.Salinas.
2. Notează ceea ce ar fi nevoie să reții: întâlniri, liste, probleme de rezolvat.
Suntem mai performanți la capitolul recunoaștere de informații, decât la cel de reamintire.
3. Asociază informațiile noi cu cele vechi
Conectează numele cuiva cu altceva, care iți este foarte familiar, dacă vrei să nu uiți.
Creează o mică poveste în jurul listei de cumpărături de azi.
Creierul nostru este mai performant dacă lucrează cu secvențe și, „punând lucrurile într-o poveste, îl ajutam. Cu cât este mai ridicolă povestea, cu atât este mai memorabilă”.
Asocierea cu imagini ajută creierul să-și reamintească. Dacă ai de cumpărat lapte, ouă și pâine, fă un exercițiu și imaginează-ți în fața ta o farfurie cu ochiuri, pâine prăjită și, alături, un pahar cu lapte.
4. Divizarea informației în bucăți mai mici este de ajutor
Dacă ai de reținut un discurs, încearcă să reții pe rând ideile, nu tot discursul o dată.
5. Exercițiile fizice. Ce spun ghidurile medicale?
Să uităm lucruri minore, din când în când, este normal.
Dacă, însă, ceea ce uităm începe să afecteze viața de zi cu zi, este tot mai dificil să îndeplinim diverse sarcini, să reținem o rețetă de mâncare, să uităm frecvent să plătim facturile, este o problemă medicală.
American Acedemy of Neurology și-a reactualizat ghidurile de practică clinică pentru cazurile cu afectare ușoară a memoriei. Reactualizarea realizată pe baza ultimelor studii științifice a fost publicată în revista Neurology. Studiile au inclus persoanele într-un program de 6 luni de antrenament fizic, de 2 ori pe săptămână și au concluzionat că:
- nu există evidențe medicale clare că vreun medicament ar îmbunătăți memoria
- există, în schimb, evidențe medicale pentru efectul pozitiv al unui program regulat de exerciții fizice
Să ne menținem activi fizic ne ajută să ne menținem activi mental și să conservăm o memorie bună.
Cazurile de afectare ușoară a memoriei pot progresa spre demență. A lua măsuri din timp, pentru noi sau pentru seniorii din jurul nostru, înseamnă să prevenim agravarea acestei tendințe.
Citește și
Dispozitivul AlterEgo care ne citește gândurile, inventat de o echipă MIT
