8 simptome de anxietate care te avertizeaza sa iei masuri

Percepem anxietatea și cu mintea, dar și cu corpul nostru. Grija excesiva, frica de presupuse pericole este însoțită adesea și de simptome de anxietate pe care le resimțim fizic: dureri musculare, tulburări de somn sau palpitații.

Anxietatea este o reacție normală până la un punct. Face parte din abilitățile noastre de a anticipa și de a ne feri de pericole.

De exemplu, este normal să fim stresați dacă urmează un interviu pentru job, un examen important sau un eveniment deosebit cum este nașterea unui copil.

Stresul acut sau de scurtă durată este benefic. Devenim alerți, focusați pe ceea ce avem de făcut, respirăm mai rapid și inima ne bate mai repede pentru că se descarcă o doză benefică de adrenalină. Chiar și sistemul nostru imunitar este stimulat de această doză de adrenalină.

Uneori granița reacției normale este depășită, ne simțim permanent îngrijorați și agitați și viața noastră de zi cu zi este afectată. Anxietatea începe să ne conducă existența și să ne influențeze decisiv alegerile și relațiile cu cei din jur.

Grija față de ceea ce urmează să se întâmple rău ne împiedică să ne bucurăm de prezent și afectează și viața celor apropiați.

Anxietatea este adesea urmată de depresie, cele 2 afecțiuni având multe simptome în comun deoarece implică aceleași circuite ale creierului.

8 simptome de anxietate care te avertizează la timp

Ceva rău urmează să se întâmple

În situațiile zilnice, cel mai adesea anticipezi un deznodământ nefast ceea ce îți declanșează stresul.

Hormonii eliberați la stres pun creierul în stare de alertă și organismul reacționează în consecință. Pulsul crește, respirația este mai accelerată, iar reacția fizică accentuează și întreține reacția psihică.

Când acest tip de reacții nu pot fi stăpânite apare atacul de panică cu palpitații, tremor, senzația unei catastrofe iminente.

Află mai mult ⮕ Ce poți face singur când apare atacul de panică?

Planifici din timp orice

Simți nevoia ca totul să fie predictibil în programul tău zilnic: mese, întâlniri cu alte persoane, deplasări.

Rutina oferă un confort, dar trebuie să observi dacă o cauți numai pentru că ți-e frică să ieși din zona de confort.

De exemplu, te stresează excesiv întâlnirile neprevăzute care altora le provoacă surprize plăcute. Îți faci griji exagerate că nu ai spus ce trebuia, nu aveai hainele potrivite, nu ai făcut impresia bună pe care ți-o doreai.

Disconfort fizic

Anxietatea crează adesea o senzație de tensiune musculară. Umerii sunt în tensiune, maxilarele sunt strânse mai tot timpul, simți frecvent un nod în stomac sau durere între omoplați.

Aparent nu ești stresat, anxios, dar corpul spune altceva.

Persoanele cu simptome de anxietate se găsesc frecvent și printre cele diagnosticate cu sindrom de colon iritabil care suferă alternativ de diaree sau constipație.

Află mai mult ⮕ Depresie: 7 semne fizice care ne trimit la doctor

Eviți interacțiunile sociale

Frecvent eviți situațiile în care ai putea intra în contact cu alte persoane. Și asta pentru că ți-e teamă că ai putea să faci o impresie proastă.

Eviți să cunoști persoane noi, să mănânci în public sau să vorbești în fața altora. Te înroșești, transpiri excesiv și inima o ia la galop în asemenea situații.

Amâni ceea ce ai de făcut

Amânarea permanentă a ceea ce ai de făcut este mai rar un semn de lene și mai frecvent este cauzată de frica de a nu reuși foarte bine în ceea ce faci.

În același timp, când te angajezi în rezolvarea unei sarcini cauți să supervizezi tot, chiar dacă asta te suprasolicită. Nu delegi aproape nimic de teama că ceilalți nu vor reuși la fel de bine ca și tine.

Te concentrezi greu

Anxietatea, sentimentul de neliniște afectează funcțiile cognitive, în special capacitatea de concentrare și memoria.

Creierul este preocupat și în mod normal să sesizeze pericolele, dar în caz de anxietate, această preocupare este exagerată.

Dacă observi că imediat ce ai un pic de timp liber pui mâna pe telefon, verifici mail-ul sau cauți ultimele știri ar putea fi vorba despre un efort inconștient de a te liniști.

Află mai mult ⮕ Anxietatea: Cum reacționează creierul când suntem anxioși?

Perfecționismul

Perfecționismul pozitiv este o trăsătură de personalitate care te ajută să faci lucrurile cât mai bine posibil. Este considerată în general o calitate benefică ce ne transformă în persoane conștiincioase și cu un bun autocontrol.

Dar uneori perfecționism înseamnă atenția exagerată la detalii. Fie că scrii un email, fie că speli vasele, totul trebuie să iasă perfect.

Și cum perfecțiunea nu există, este greu să nu apară sentimente de rușine, autocritică și autoînvinuire pentru nereușită.

Este așa-numitul perfecționism distructiv care duce la anxietate, depresie, tulburări osesiv-compulsive, tulburări de alimentație.

⮕ Perfecționism și anxietate: unde este granița?