- Advertisement -

ABILITATI COGNITIVE și riscul de Alzheimer

Cercetătorii au demonstrat că persoanele cu abilitati cognitive dezvoltate, cu IQ mai ridicat, se bucură nu doar de un succes socioeconomic. Au o sănătate mai bună și o speranță de viață mai ridicată.

Dar, cu cât crește speranța de viață, cu atât crește și șansa de a atinge vârste la care creierul uman își pierde din capacități.
Se estimează că, până în 2050, peste 130 milioane de persoane vor suferi de demență la nivel global.
Putem face ceva din timp pentru a nu ne confrunta cu această evoluție?

Ce este cogniția?

Cogniția este termenul care se referă la procesele mentale implicate în înțelegere și cunoaștere: gândire, judecată, memorare și reamintire, rezolvarea de probleme.
Sunt funcții complexe ale creierului care implică limbajul, imaginația, percepția, planificarea a ceea ce urmează să facem.

Ce denumim abilitati cognitive?

În contextul îmbătrânirii creierului, cercetătorii diferențiază două tipuri de abilitati cognitive:
abilitati cognitive fluide – includ memoria, viteza și capacitatea de a gândi abstract
abilitati cognitive cristalizate – includ vocabularul, capacitatea de a citi și socoti, cunoașterea istoriei omenirii și a evenimentelor curente, dobândirea abilităților specifice unei meserii sau unui domeniu de activitate.

Cele mai multe din solicitările pe care i le facem creierului nostru presupun îmbinarea celor două tipuri de abilități cognitive.
Pentru a vorbi fluent (abilitate cristalizată) o persoană trebuie să cunoască cuvinte aparținând mai multor categorii și pe care le procesează cu o anumită viteză (abilități fluide).

Când sunt considerate împreună cele două tipuri de abilități cognitive definesc ceea ce numim inteligență.

Ce se întâmplă cu abilitățile cognitive când îmbătrânim?

Cercetătorii au constatat că abilitățile fluide diminuează cu vârsta, chiar dacă nu suferim nicio boală mintală.
Abilitățile cristalizate, în schimb, tind să se îmbunătățească către vârsta medie și sunt mult mai puțin afectate de îmbătrânire.

Profesiile complexe necesită îmbinarea multor abilități cognitive fluide cu cele cristalizate. Pe măsură ce creierul îmbătrânește și unele din abilități diminuează, găsim automat soluția de a compensa prin utilizarea altor abilități.

Ar putea nivelul de educație să influențeze ritmul de pierdere a abilităților cognitive?

Cu alte cuvinte, ar putea numărul anilor de școală și performanțele academice să ne reducă riscul de demență la vârste înaintate?

Comparând persoanele mai școlarizate și mai educate cu cele cu abilități cognitive mai reduse, cercetătorii au observat că:
modificările cerebrale legate de vârstă pot apărea în același timp dar timpul necesar până se ajunge la diagnosticul de demență este semnificativ mai lung la persoanele educate și cu IQ mai ridicat

Ritmul de pierdere al abilităților cognitive poate fi încetinit dacă ne străduim pentru performanțe academice în copilărie, adolescență și tinerețe.

Reducerea riscului de demență nu este singurul avantaj al IQ-ului ridicat.
Analiza mai multor studii pe această temă efectuată de cercetători de la Universitatea Glasgow au scos în evidență că:
abilitățile cognitive ridicate pot duce la scăderea mortalității generale
Oamenii mai educați și mai inteligenți sunt mai preocupați de starea de sănătate.
Se implică în măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor. Cunosc mai multe despre ce înseamnă un stil de viață riscant pentru sănătate.
Sau, dacă suferă de boli cronice care necesită măsuri de autoîngrijire sunt mai în măsură să ia decizii, să înțeleagă tratamentul, scopurile acestuia.
persoanele cu abilități cognitive reduse apreciază cu întârziere care este momentul oportun pentru o intervenție medicală.
Totodată, înțeleg mai greu informațiile legate de automedicație.

Educația în primele două decade de viață este ceea ce nu mai putem face ulterior pentru a ne crește abilitățile cognitive.

abilitati cognitive

Este demonstrat că neurogeneza – procesul formării de neuroni noi din celule stem prezente în creier – are loc și la adult.
De asemenea, putem adopta un stil de viață sănătos.
Mișcarea regulată și alimentația echilibrată pot avea un efect benefic în conservarea funcțiilor creierului.

În schimb, educația în primele două decade de viață este ceea ce nu mai putem face ulterior pentru a ne crește abilitățile cognitive.

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.

Accesează cabinetul virtual

Dr. Corina Golovei, Medic Primar ATI: sfaturi tratament durere și infecții, COVID-19, riscuri anestezie, interpretare analize, etc.

Articole Similare

Rămâi conectat

1,858FaniÎmi place
2,623CititoriConectați-vă
17,776CititoriConectați-vă

Accesează cabinetul virtual

Dr. Corina Golovei, Medic Primar ATI: sfaturi tratament durere și infecții, COVID-19, riscuri anestezie, interpretare analize, etc.

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.
- Advertisement -

Articole recente