Prima pagină » Sănătate » ACID URIC crescut (hiperuricemie): semne, depistare, tratament

ACID URIC crescut (hiperuricemie): semne, depistare, tratament

Acid uric crescut; Hiperuricemie – semne de acid uric crescut – acid uric valori normale – cauze pentru acid uric crescut – guta și acidul uric – tratament

ACID URIC crescut (hiperuricemie): semne, depistare, tratament.
Acidul uric este un deșeu al metabolismului nostru. Se formează când organismul degradează anumite substanțe chimice numite purine.
Ficatul și intestinul subțire produc cea mai mare parte a acidului uric.
Rinichii elimină 2/3 din acidul uric, cealaltă 1/3 fiind eliminată de tractul gastrointestinal.

acid uric crescut

Acid uric: valori normale, valori crescute

Nivelul din sânge al acidului uric este cel pe care îl măsurăm și în funcție de această valoare știm dacă există hiperuricemie.

Valori crescute ale acidului uric sau hiperuricemie:

peste 6 mg/dl pentru femei

peste 7 mg/dl pentru bărbați

Copiii au, în general, 3-4 mg/ dl acid uric. La pubertate valorile încep să crească.

Femeile mențin niveul mai scăzut al acidului uric până la menopauză. După menopauză valorile tind să le atingă pe cele ale bărbatului.

Pe parcursul vieții, concentrația acidului uric în sânge variază cu înălțimea, tensiunea arterială, greutatea, funcția renală și consumul de alcool.

Hiperuricemia poate cauza formarea de cristale de acid uric (urați). Cristalele se pot depune în articulații, generând o formă de artrită numită gută.

Urații se mai pot depune și în rinichi și apare litiaza urică sau urolitiaza.

Netratat, nivelul crescut de acid uric poate duce la afectare permanentă a oaselor și articulațiilor, la afecțiuni renale ( cu 40 % mai frecvent decât cei cu acid uric normal) și cardiace (infarct miocardic, sindrom metabolic).

Vă recomandăm:  RĂCEALĂ și TUSE la copii: medicamente, remedii naturale. Ce riscuri sunt?

Cercetările susțin o legătură între acid uric crescut și diabetul de tip 2, hipertensiune și afecțiunea numită ficat gras non-alcoolic.

Acid uric crescut (hiperuricemie): de ce apare?

Factorii care pot determina creșterea acidului uric sunt:

-dieta bogată în purine- fructe de mare, carne roșie, vânat, organe de animale

-consumul exagerat de alcool ( în special bere și lichior)

-obezitate

psoriazis

-exces de niacină/ vitamina B3

hipotiroidia

-medicamente imunosupresoare

boala polichistică renală

-insuficiența renală

-tratament cu diuretice, barbiturice

-sindromul de liză tumorală (eliberare rapidă a unui număr mare de celule în sânge ca urmare a existenței unui cancer sau după chimioterapie)

-moștenirea genetică a unui defect de metabolism

afectarea glandelor paratiroide

Există și situații în care acidul uric scade:

-utilizarea unor medicamente: salicilați, probenecid, alopurinol, estrogeni, indometacin ș.a.

-acromegalie

boala celiacă

-sindromul secreției inadecvate de hormon antidiuretic (SIADH)

Acid uric crescut (hiperuricemie): înseamnă obligatoriu diagnostic de gută?

Nu obligatoriu. Diagnosticul de gută se pune ținând cont de simptome și de aspectul articulațiilor pe radiografie sau la RMN.

Cum se tratează nivelul crescut de acid uric?

Hiperuricemia asimptomatică

-cele mai multe persoane cu acid uric crescut nu fac gută sau litiază renală

-tratamentul medicamentos pentru scăderea acidului uric atunci când nu sunt simptome, nu este indicat

-totuși sunt indicate schimbarea dietei și reducerea consumului de alcool

-excepție fac cazurile oncologice: persoanele care fac chimioterapie și au acid uric crescut vor primi tratament profilactic pentru a evita afectarea renală

Hiperuricemia simptomatică

Guta

Necesită inițial tratament pentru atacurile dureroase

Vă recomandăm:  INFECȚIA URINARĂ RECIDIVATĂ: cum o prevenim?

Medicamentele cele mai uilizate și care scad acidul uric sunt:

Probenecid, indicat mai ales celor fără litiază renală în antecedente și cu funcție renală bună; doza inițială este de 250 mg de 2 ori pe zi, până la maximum de 3 ori/zi. Iritația gastrointestinală este un efect secundar ce apare la 2% din pacienți.

Alopurinol  este cel mai utilizat agent uricozuric. Candidații ideali sunt cei care au gută, tofi gutoși, nefrolitiază sau insuficiență renală. Doza obișnuită este de 200-300 mg/zi. Reacții alergice, hepatotoxicitate, afectarea măduvei osoase sunt câteva dintre efectele adverse ale acestei medicații.

Litiaza renală de acid uric

Alopurinol este medicamentul cel mai indicat în această situație, cel puțin deocamdată.

Uneori este indicată și alcalinizarea urinei pentru a stimula eliminarea acidului uric ( citrat de potasiu, bicarbonat de sodiu).

Hidratarea adecvată care să mențină un debit urinar peste 2 litri/zi este esențială.

De reținut

-hiperuricemie sau acid uric crescut înseamnă valori peste 6,8 mg/dl
-creșterea nivelului de acid uric poate genera guta sau urolitiaza ( calculi renali de acid uric)
-determinarea acidului uric în sânge se folosește pentru a monitoriza evoluția gutei sau în cursul chimioterapiei pentru diverse neoplasme ( pentru a evita depunerea de urați sau insuficiența renală)
-pe lângă consumul exagerat de carne, consumul de alcool (în special bere) și exercițiile fizice exagerate pot provoca hiperuricemie

Surse: Medscape: Hyperuricemia Treatment& Management, Medscape: Uric Acid

3 comentarii la „ACID URIC crescut (hiperuricemie): semne, depistare, tratament”

  1. Pingback: GUTA. Este consumul de CARNE singurul vinovat? - Servus Expert

  2. Pingback: LITIAZA RENALĂ (calculi renali): când crește riscul? - Servus Expert

  3. Pingback: LITIAZA VEZICALĂ ( pietre în vezica urinară ): cauze și soluții

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *