Amețeli: cauze posibile și la ce medic să mergi

Hipotensiunea sau afecțiuni ale urechii interne sunt cauzele cele mai frecvente pentru care ne plângem de amețeli sau vertij. Dar amețeala însoțită de greață și vărsături poate însemna și accident vascular.

Amețeala este un termen destul de general pe care-l folosim adesea și dacă avem senzația de greață și leșin, dar și dacă percepem că lucrurile se învârtesc în jurul nostru sau avem doar senzația de cap tulbure.

Vertijul este, în schimb, un termen folosit mai exact: este o falsă senzație de mișcare, ca și cum lumea se învârtește în jurul nostru sau noi ne învârtim pe loc. Dacă vertijul este puternic poate fi însoțit de vărsături și de imposibilitatea de a sta în picioare.

Pentru ca medicul să se orienteze mai rapid către cauza amețelilor este de preferat să descriem exact cum este amețeala și ce simptome o însoțesc.

Ce este important să spunem medicului?

Medicul de familie este cel căruia vom semnala prima oară senzația de amețeală.

Pentru a se orienta către o cauză este important să știe:

• cum percepem amețeala: faptul că se învârtește camera sau că avem senzația că vom cădea sau faptul că nu avem capul limpede și nu putem gândi prea bine
• dacă amețeala apare constant sau doar din când în când
• dacă am observat că este declanșată de ceva anume
• dacă odată cu amețelile simțim și altceva, există alte simptome

Amețeala severă apărută brusc, cu tulburare de echilibru, greață și vărsături poate semnala accident vascular.

În funcție de modul în care descriem amețelile și de simptomele însoțitoare, medicul de familie va ști către ce specialist să ne îndrume pentru investigații suplimentare.

Ce cauze de amețeală sunt mai frecvente?

Cel mai frecvent, amețelile pot semnala o problemă legată de:

• Circulație: amețeala apare deoarece nu ajunge suficient sânge la nivelul creierului.
• Sistem nervos: este afectat creierul, măduva spinării sau nervii periferici.
• Ureche internă: la nivelul urechii se află aparatul vestibular, esențial pentru a ne putea menține echilibrul.
• Respirație: dacă respirăm foarte rapid și adânc (hiperventilație) poate apărea amețeala.

Află mai mult ⮕ Ce să faci și ce să nu faci când ai amețeală?

Amețeli: Cauze vestibulare

Urechea internă și/ sau nervul vestibular sunt afectate dacă există:

Vertij paroxistic pozițional benign, o stare de amețeală ce apare după traumatisme craniene, infecții virale sau în boala Meniere. Amețeala este însoțită de pierderea echilibrului, senzație de cap tulbure, greață sau durere de cap.

Inflamația nervului vestibular în urma unei infecții virale poate provoca amețeli survenite brusc. Împreună cu amețeala poate apărea și nistagmus: mișcare rapidă și involuntară a globilor oculari.

Otita medie seroasă, cu acumulare de lichid în spatele timpanului.

Sindrom Meniere este o cauză de amețeală cu pierderea echilibrului. Se datorează afectării urechii interne de o singură parte. Vertijul apare o dată sau de 2 ori pe an și este însoțit de: transpirații, tinitus (țiuituri în urechi), afectarea auzului, durere de cap, greață și dureri abdominale.

Află mai mult ⮕ Vertij paroxistic benign

Amețeli: Cauze circulatorii

Fluxul sanguin către creier poate să scadă:

• în sarcină
• deshidratare
• tulburări de ritm cardiac (aritmii)
• dacă tensiunea arterială scade brusc (hipotensiune ortostatică)

Hipotensiunea ortostatică apare frecvent la vârstnici. Dar și ca efect secundar la unele medicamente. Sau dacă am stat în pat câteva zile, cum este cazul după o intervenție chirurgicală.

Află mai mult ⮕ Tensiune mică: semne de alarmă, cauze posibile

Amețeli: Cauze neurologice

Evenimentele neurologice care pot da amețeli sunt cele mai alarmante pentru că poate fi vorba despre:

• atac ischemic tranzitor
• hemoragie intracraniană
• tumoare cerebrală
• scleroza multiplă
• infecții ale sistemului nervos central

Afecțiunile neurologice nu se manifestă doar cu amețeală. Apar și alte semne care ne trimit la medicul neurolog:

• tulburări de vorbire
• răgușeală
• tremor
• pupile inegale la cei doi ochi
• tulburări de vedere
• incapacitatea de a sta în picioare
• durere de cap severă, apărută brusc

Află mai mult ⮕ Cum recunoști rapid un accident vascular?

Amețeli: Cauze respiratorii

Cel mai frecvent hiperventilația care poate genera amețeală este provocată de anxietate extremă sau de un atac de panică.

Senzația de plutire sau senzația că te învârtești (nu că încăperea se învârtește) sugerează o combinație de factori psihici care pot avea răsunet fizic.

Află mai mult ⮕ 10 remedii simple pentru amețeală

Cum se declanșează amețeala?

Factorii trigger sau factorii care declanșează amețeala pot sugera cauza.

Vertij paroxistic pozițional benign: amețeala la întoarcerea în pat sau când încercăm să luăm o carte de pe un raft superior; dureză câteva secunde.

Nevrita (inflamația) nervului vestibular: amețeala apărută spontan, nedeclanșată de un factor anume; durează zile sau săptămâni. Apare de obicei în contextul unei infecții virale cum este gripa sau răceala, în care inflamația afectează urechea internă și nervul vestibular (labirintita).

Sindrom Meniere: amețeala e declanșată de aportul de sodiu și durează ore. S-a observat că reducerea aportului de sare la 3/4 linguriță/ zi îmbunătățește simptomele în sindromul Meniere.

Hipotensiune ortostatică: amețelile apar la ridicarea în picioare și durează câteva secunde.

Accident vascular ischemic tranzitor: amețeala apare nedeclanșată de ceva, e însoțită și de alte semne neurologice și durează câteva minute.

Migrena: amețeala apare la stres sau somn insuficient și există și alte semne de migrenă.

Anxietate: amețelile apar la stres sau în mulțime, se însoțesc de senzații auditive, dar și de alte semne de anxietate și panică.

Primul medic la care se apelează, după medicul de familie, este neurologul pentru a exclude cauzele cele mai severe de amețeală.

Investigații necesare pentru a lămuri cauza amețelilor

Pentru diagnosticul cauzei de vertj sau amețeală medicul revizuiește tot istoricul medical și face un examen fizic complet. Sunt avute în vedere, în mod special, urechea, inima, ochii și sistemul nervos.

Se efectuează analizele uzuale sanguine, electrocardiograma și dacă este nevoie o monitorizare Holter a activității cardiace.

Investigațiile imagistice utilizate sunt computer tomografia (CT) și rezonanța magnetică nucleară (RMN) care pot da detalii despre țesuturile analizate.

Abia după stabilirea cauzei se poate stabili și tratamentul pentru amețeli sau vertij. În unele situații amețelile dispar de la sine, alteori este nevoie de modificarea stilului de viață și de tratament medicamentos.

⮕ Dureri de cap frecvente: ce remedii pot înlocui calmantele?