Hipotensiunea sau afecțiuni ale urechii interne sunt cauzele cele mai frecvente pentru ameteli. Dar amețeala însoțită de greață și vărsături poate însemna și accident vascular.
De unde începem investigațiile?
Ce este important să spunem medicului?
Medicul de familie este cel căruia vom semnala prima oară senzația de amețeală.
Pentru a se orienta către o cauză este important să știe:
• cum percepem amețeala: faptul că se învârtește camera sau că avem senzația că vom cădea sau faptul că nu avem capul limpede
• dacă amețeala apare constant sau doar din când în când
• dacă am observat că este declanșată de ceva anume
• dacă odată cu amețelile simțim și altceva, există alte simptome
Amețeala severă apărută brusc, cu tulburare de echilibru, greață și vărsături poate semnala accident vascular.
În funcție de modul în care descriem amețelile și de simptomele însoțitoare, medicul de familie va ști către ce specialist să ne îndrume pentru investigații suplimentare.
Ameteli: Ce cauze sunt posibile?
Cel mai frecvent, amețelile pot semnala o problemă legată de:
• Circulație: amețeala apare deoarece nu ajunge suficient sânge la nivelul creierului.
• Sistem nervos: este afectat creierul, măduva spinării sau nervii periferici.
• Ureche internă: la nivelul urechii se află aparatul vestibular, esențial pentru a ne putea menține echilibrul.
• Respirație: dacă respirăm foarte rapid și adânc (hiperventilație) poate apărea amețeala.
Află mai mult ⮕ Ce să faci și ce să nu faci când ai amețeală?
Ameteli: Cauze vestibulare
Urechea internă și/ sau nervul vestibular este afectată dacă există:
• Vertij paroxistic pozițional benign – o denumire complicată pentru o stare de amețeală ce apare după traumatisme craniene, infecții virale sau în boala Meniere.
Amețeala este însoțită de pierderea echilibrului, senzație de cap tulbure, greață sau durere de cap.
• Inflamația nervului vestibular în urma unei infecții virale poate provoca amețeli survenite brusc.
Împreună cu amețeala apare și nistagmus: mișcare rapidă și involuntară a globilor oculari.
• Otita medie seroasă, cu acumulare de lichid în spatele timpanului
• Sindrom Meniere – este o cauză de amețeală cu pierderea echilibrului. Se datorează afectării urechii interne de o singură parte.
Vertijul apare o dată sau de 2 ori pe an și este însoțit de: transpirații, tinitus (țiuituri în urechi), afectarea auzului, durere de cap, greață și dureri abdominale.
Ameteli: Cauze circulatorii
Fluxul sanguin către creier poate să scadă:
• deshidratare
• tulburări de ritm cardiac (aritmii)
• dacă tensiunea arterială scade brusc, ceea ce se numește hipotensiune ortostatică
Hipotensiunea ortostatică apare frecvent la vârstnici. Dar și ca efect secundar la unele medicamente. Sau dacă am stat în pat câteva zile, cum este cazul după o intervenție chirurgicală.
Ameteli: Cauze neurologice
Evenimentele neurologice care pot da amețeli sunt cele mai alarmante pentru că poate fi vorba despre:
• atac ischemic tranzitor
• hemoragie intracraniană
• tumoare cerebrală
• infecții ale sistemului nervos central
Afecțiunile neurologice nu se manifestă doar cu amețeală. Apar și alte semne care ne trimit la medicul neurolog:
tulburări de vorbire răgușeală tremor pupile inegale la cei doi ochi tulburări de vedere incapacitatea de a sta în picioare durere de cap severă, apărută brusc
Află mai mult ⮕ Cum recunoști rapid un accident vascular?
Ameteli: Cauze respiratorii
Cel mai frecvent hiperventilația care poate genera amețeală este provocată de anxietate extremă sau de un atac de panică.
Senzația de plutire sau senzația că te învârtești (nu că încăperea se învârtește) sugerează o combinație de factori psihici care pot avea răsunet fizic.
Află mai mult ⮕ 10 remedii simple pentru amețeală
Cum se declanșează amețeala?
Factorii trigger sau factorii care declanșează amețeala pot sugera cauza:
De exemplu:
Vertij paroxistic pozițional benign: amețeala la întoarcerea în pat sau când încercăm să luăm o carte de pe un raft superior; dureză câteva secunde
Nevrita (inflamația) nervului vestibular: amețeala apărută spontan, nedeclanșată de un factor anume; durează zile sau săptămâni
Sindrom Meniere: amețeala e declanșată de aportul de sodiu; durează ore
Hipotensiune ortostatică: amețelile apar la ridicarea din șezând; durează câteva secunde
Accident vascular ischemic tranzitor: amețeala apare nedeclanșată de ceva, e însoțită și de alte semne neurologice și durează câteva minute
Migrena: amețeala apare la stres sau somn insuficient și există și alte semne de migrenă
Anxietate: amețelile apar la stres sau în mulțime, se însoțesc de senzații auditive, dar și de alte semne de anxietate și panică
Primul medic la care se apelează, după medicul de familie, este neurologul pentru a exclude cauzele cele mai severe de amețeală.
⮕ Dureri de cap frecvente: ce remedii pot înlocui calmantele?
Surse
- The evaluation of a patient with dizziness. Neurol Clin Pract. 2011
- National Institute on Deafness and Other Communication Disorders. Ménière’s disease. Updated February 13, 2017.
- Vertigo: a review of common peripheral and central vestibular disorders. Ochsner J. 2009