Angina pectorală. Ce pericole semnalează durerea în piept?

Angina pectorală este durerea în piept, disconfortul, senzația de greutate în piept, cauzate de alimentarea deficitară cu sânge a mușchiului cardiac.

Durerea în sine nu pune viața în pericol, dar angina pectorală ne avertizează că ar putea urma un infarct miocardic sau un accident vascular.

Cu tratament și modificarea stilului de viață aceste complicații pot fi prevenite.

Principala cauză a anginei este arterioscleroza, plăcile de colesterol depuse pe pereții vaselor de sânge. Acestea duc la riscul de blocare a arterelor care alimentează inima cu sânge.

Semne de angină pectorală

Angina pectorală este o durere în piept care poate avea următoarele caracteristici:

• resimțită puternic sau ca o greutate
• se extinde în umărul și brațul stâng, în mandibulă sau în spate
• apare în timpul efortului fizic
• trece dacă păstrăm repausul
• poate fi însoțită de dificultăți de respirație și senzație de rău
• nu trece dacă luăm un calmant obișnuit (de exemplu un antiinflamator nesteroidian: ibuprofen, ketoprofen, naproxen etc)

Bine de știut
Apelează la urgență dacă durerea nu trece în câteva minute

Semnul anginei nu este totdeauna durerea. Uneori este descrisă o senzație de presiune sub stern sau fără o localizare precisă. Disconfortul resimțit se poate extinde către gât, brațe sau către abdomen.

Dificultățile la respirație sunt caracteristice și pot fi însoțite și de greață, palpitații, transpirații și senzația de cap tulbure.

La femei simptomele de angină nu sunt totdeauna ca cele descrise mai sus. Durerea poate să nu apară în forma ei tipică. Multe femei ajung să constate ulterior unei crize de angină că s-a produs deja un infarct miocardic.

La femei, infarctul miocardic poate fi anunțat de:

• senzația de presiune sau arsură la nivelul toracelui, în dreptul inimii
• vărsături, indigestie apărute brusc, fără durere în piept
• dificultăți la respirație care durează mai mult de 5-10 min
• transpirații apărute brusc
• oboseală extremă apărută brusc
• senzație bruscă de panică fără motiv

Află mai mult ⮕ Durere în piept care vine și pleacă: este infarct?

Ce stabilește medicul?

Dacă simțim durere în piept cu caracteristicile descrise mai sus, primul căruia trebuie să ne adresăm este medicul de familie. Acesta, după consultație, va stabili necesitatea unei păreri a medicului cardiolog.

Medicul cardiolog va stabili diagnosticul:

• angină pectorală stabilă

Durerea în piept declanșată de efort și care trece după câteva minute de repaus.

• angina pectorală instabilă

Apariția durerii în piept poate să nu fie legată numai de efort. Poate să apară și să persiste chiar și în repaus.

Află mai mult ⮕ Cum ne dăm seama rapid de infarctul miocardic?

Ce tratament ne va prescrie medicul pentru angina pectorală?

Odată stabilit diagnosticul, medicul va face un plan de tratament care va include, pe lângă medicamente, și câteva modificări ale stilului de viață.

Scopul tuturor măsurilor este prevenirea infarctului de miocard.

Exercițiile fizice de intensitate moderată trebuie practicate regulat, 30 min pe zi sau 150 min pe săptămână.

Regimul alimentar trebuie să pună accent pe legume și fructe, cereale integrale și pește, cu cât mai puține alimente procesate (bacon, cârnați etc).

Fumatul trebuie întrerupt.

Tratament medicamentos:

1. medicamente necesare când apare durerea în piept

Nitroglicerina este medicamentul sub formă de spray sau tablete de pus sub limbă atunci când apare durerea în piept.

Dacă durerea persistă după prima doză, putem încerca a doua doză după 5 min. Dacă nici așa nu trece durerea în piept, obligatoriu trebuie apelat urgență.

Senzația de rău, dificultățile de respirație sunt semne de gravitate.

Bine de știut
Tabletele de nitroglicerină expiră la 8 săptămâni de la deschiderea cutiei.

2. medicamente care reduc frecvența episoadelor de durere în piept

• beta-blocante: medicamente care reduc viteza cu care bate inima, reduc frecvența cardiacă
• calciu-blocante: dilată arterele și crește fluxul sanguin către mușchiul cardiac

3. medicamente care scad riscul de infarct miocardic și de accident vascular

• aspirina în doze mici
• inhibitorii de enzimă de conversie ( enalapril, captopril etc) – o clasă de medicamente care reduce tensiunea arterială
• statine pentru reducerea nivelului de colesterol

4. intervenție chirurgicală de bypass coronarian sau percutanată ( montarea unuia sau mai multor stenturi – dispozitive medicale care măresc calibrul vaselor de sânge)

Află mai mult ⮕ Stent coronarian: cum se montează și ce rol are?

Ce putem face singuri pentru angina pectorală?

Angina pectorală este generată de arterioscleroză ca factor principal.

Arterioscleroza este un fenomen care se produce în timp și o parte dintre factorii de risc îi putem evita prin următoarele măsuri:

• dieta echilibrată

• reducerea LDL- colesterolului

• întreruperea fumatului

• exerciții fizice constante, minimum 30 min/zi

Riscul de complicații ale anginei pectorale este mai mare în anumite situații. De exemplu dacă există diabet, colesterol mare, hipertensiune sau obezitate.

Măsurile de corecție a acestor afecțiuni asociate anginei nu trebuie neglijate.

⮕ Cum îți dai seama dacă ai avut un preinfarct?