Autoreglarea invatarii: strategii de invatare eficienta

Strategiile de autoreglarea invatarii sau self-regulated learning sunt dezvoltate pe baza studiilor științifice și fac parte deja din arsenalul profesorilor din țările avansate în domeniul educației.

Profesorii pot contribui substanțial la dezvoltarea acestor strategii înainte ca elevul să devină student.

Ulterior, studentul trebuie să-și perfecționeze singur tehnicile de învățare pentru a obține performanțe academice.

Nu este destul ca un tânăr să aibă motivație. Dacă nu are tehnici de învățare eficientă, motivația se va prăbuși la primul obstacol.

De ce ai vrea să devii un student mai performant?

Oamenii pe care-i catalogăm ca fiind de succes nu doar că știu multe lucruri și au abilități multiple.

Dar au avut și tehnici de învățare eficiente care le-au permis să acumuleze mult și în timp util, să se automotiveze permanent, să monitorizeze greșelile pe care le fac și să-și modifice strategia atunci când constată că este neproductivă.

Este greșit să consideri că inteligența este o cantitate fixă cu care te naști.

Specialiștii au demonstrat deja că inteligența este definită de cât de multe lucruri știi, dar și de strategiile pe care le utilizezi în gândire și învățare.

Mulți elevi și studenți concluzionează pe parcursul școlii că nu sunt buni la învățătură și că nu este nimic de făcut ca să-și poată îmbunătăți performanțele.

Este facil să gândești că tu nu ești un student bun și nu este nimic de făcut. În realitate smart students nu au abilități pe care alții nu le pot dobândi.

Smart students învață mai eficient decât ceilalți. Dacă ceilalți ar dobândi aceleași tehnici ar putea atinge performanțele studenților buni.

Dacă reușești să-ți perfecționezi tehnicile de învățare vei vedea că le poți aplica și în afara orelor de curs. Scopul imediat poate fi promovarea unui examen sau o notă mare. Dar scopul real este cum să susții long life learning sau învățarea continuă.

La viitorul tău job tehnicile tale de învățare te vor ajuta să dobândești un nou skill, să nu te descurajeze volumul de informații, să-ți păstrezi motivația, să te organizezi.

Dacă te-am convins că merită să-ți îmbunătățești tehnicile de studiu și învățare hai să vedem de unde începi.

Ce greșeli să corectezi din start?

• Prima greșeală: să consideri că nu e nimic de făcut

• A doua greșeală: să consideri că dacă deja ești student înseamnă că ai skillsuri suficiente și nu ai ce să îmbunătățești

• A treia greșeală: să consideri inteligența ca pe o cantitate fixă, a ta fiind insuficientă

• A patra greșeală: să continui să folosești ca tehnici de învățare sublinierea textului și re-citirea, deși ai aflat că sunt cele mai ineficiente metode de învățare 

• A cincea greșeală: să nu știi ce este autoreglarea invatarii și cum poate fi aplicată

Care este secretul învățării eficiente?

Secretul elevului sau studentului performant este autoreglarea invatarii (self-regulated learning).

Autoreglarea invatarii este un concept care se referă la strategiile pe care le folosește un student pentru a învăța. 

De modul în care înveți depinde cât de mult îți amintești.

Un comportament nu poate fi reglat sau controlat dacă nu ești avizat despre el, spune Myron Dembo, Profesor de Psihologie educațională, în cartea sa Motivation and Learning Strategies for College Success.

Termenul de strategie nu se referă doar la tehnica de învățare, ci la întreg procesul parcurs de la stabilirea unui obiectiv și până la atingerea lui.

Poți să ai o tehnică bună de învățat, adaptată la materialul de studiat, dar să-ți pierzi pe parcurs motivația. Sau să nu ai un bun time management și să nu reușești să atingi obiectivul.

Cum construiești o strategie de autoreglarea invatarii?

Optează pentru traducerea automată

1. Motivația de a învăța

Motivația este mecanismul intern care-ți conferă energia necesară și-ți ghidează comportamentul către atingerea unui obiectiv. 

De cele mai multe ori găsim motivația să începem ceva, dar ne demotivăm pe parcurs din diverse cauze.

Una din greșeli este setarea unui obiectiv prea îndepărtat.

De exemplu, dacă obiectivul setat este să termin facultatea motivația va scădea pe parcurs. Dacă, în schimb, obiectivul este mai apropiat, să trec cu bine un examen, motivația este menținută mai ușor.

O altă greșeală este să neglijez obiectivul pe care mi l-am setat și să cad pradă evenimentelor disturbante.

De exemplu, dacă sunt în bibliotecă și mă deranjează o conversație, mă mut la altă masă. Nu neglijez niciodată obiectivul setat.

Conflictele interpersonale, eșecurile de pe parcurs, funcționează tot ca distractori.

Dar sunt deja avertizat că nu trebuie să-mi uit obiectivul și să-mi mențin motivația.

2. Abilitățile de învățare

Strategii de învățare

Strategiile de învățare sunt metodele pe care le folosești ca să dobândești cunoștințe. 

Sublinierea și recitirea materialului sunt metodele cele mai puțin eficiente așa cum vorbeam în articolul despre tehnicile retrieval.

Dacă totuși ți-e greu să abandonezi subliniatul, încearcă să transformi titlul capitolului într-o întrebare. Apoi subliniază doar ceea ce constituie un răspuns la întrebarea formulată.

Metoda retrieval: cum să înveți de nota 10?

Strategii environmentale

Două sunt cele mai importante strategii environmentale:

  • stabilirea unui spațiu pentru studiu în care este cel mai puțin probabil să fii deranjat
  • abilitatea de a-ți da seama când trebuie să lucrezi singur și când e nevoie de ajutor: un partener, un profesor sau o carte suplimentară sau altă resursă mai potrivită.

Strategii comportamentale

Managementul timpului este cea mai importantă din strategiile comportamentale.

Educatorii au constatat că există o relație directă între time management și performanțele academice. Studenții care-și controlează bine timpul au și rezultatele cele mai bune.

Dacă ai dificultăți cu managementul timpului vei alege totdeauna să faci ceea ce este mai urgent și nu ceea ce era planificat. Asta va influența negativ autoreglarea invatarii.

3. Observă rezultatele

Toate cele de mai sus sunt inutile fără metacognitie

Metacogniția înseamnă planificarea, monitorizarea, evaluarea și reglarea proceselor de gândire.

Un pas important pentru a deveni un smart student este abilitatea de a-ți monitoriza cunoștințele, de a recunoaște când ceva nu a mers bine și de a face ceva pentru a îmbunătăți situația.

De exemplu, ți-ai făcut o strategie de învățare pentru un test multiple-choice. Și ai utilizat aceeași strategie și pentru examenul la care aveai de compus un eseu. A fost eficientă strategia în ambele cazuri? Trebuia să schimbi ceva? Ce anume?

Auto-observarea și auto-evaluarea sunt obligatorii pentru a putea progresa.

Exemplu practic de autoreglarea invatarii

În cartea de care am pomenit mai sus, profesorul Myron Dembo oferă un exemplu practic de autoreglarea invatarii:

Studentul Josh este hotărât să participe în echipa de dezbateri a colegiului la care învață. El crede că va putea să-și atingă obiectivul dacă va munci mai mult (motivația).

Se decide mai întâi să se mențină la curent cu temele de dezbatere ale momentului citind diverse reviste și jurnale (strategii de învățare).

Apoi decide să exerseze argumentarea pe o temă cu un coleg de clasă (strategie environmentală).

Ambii cad de acord să facă acest lucru de două ori pe săptămână (managementul timpului).

Totodată decid să și înregistreze dezbaterea lor pentru a o putea analiza ulterior (monitorizarea performanței).

Dar dacă ești părinte sau profesor…

• nu considera că elevul slab este lipsit de inteligență și nu este nimic de făcut

perfecționează-ți și tu tehnicile de învățare ca să le poți pune în practică cu elevii tăi

• informează-te despre tehnicile retrieval de învățare și despre cum le poți aplica elevilor

• informează-te despre metacogniție

În gimnaziu și liceu profesorii au răspunderea cea mai mare în ceea ce privește dobândirea unor tehnici eficiente de învățare.

Întrebările pe care le pun, modul în care prezintă informațiile noi, ceea ce scriu pe tablă sau testele de evaluare ar trebui să aibă toate obiectivul învățării eficiente.

La facultate sau la job, fostul elev poate ajunge deja echipat cu strategii eficiente pentru a obține performanțe academice sau a dobândi abilități noi.

  • Book: Myron Dembo Motivation and Learning Strategies for College Success. A Focus on Self-regulated Learning, 5th Ed.
  • Zimmerman, B. J. (2008). Goal setting: A key proactive source of self-regulation. In D. H. Schunk, & B. J
  • Zimmerman (Eds) Motivation and self-regulated learning: Theory, research and applications. New York: Taylor & Francis.
  • Zimmerman, B. J. (2011). Motivational sources and outcomes of self-regulated learning and performance.
  • Zimmerman & D. H. Schunk (Eds.), Handbook of self-regulation of learning and performance (pp. 49–64). New York:Taylor Francis.
  • Zimmerman, B. J., Bonner, S., & Kovach, R. (1996). Developing self-regulated learners: Beyond achievement to self-efficacy. Washington, DC: American Psychological Association.

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.

Articole Similare

Rămâi conectat/ă

1,861FaniÎmi place
2,623CititoriConectați-vă
20,673CititoriConectați-vă
- Advertisement -

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.
- Advertisement -

Articole recente