BOALA CELIACĂ

Ce trebuie să știm înainte de a mânca fără gluten? 

Boala celiacă se mai numește sprue celiac sau celiachie. Este o afecțiune legată de funcționarea sistemului imunitar. La contactul cu glutenul (proteina din grâu, orz și secară) se declanșează o cascadă de reacții ale sistemului imunitar care va provoca smptomele bolii.

Organul care reacționează este intestinul subțire. În timp, acesta este afectat și apar tulburări ale absorbției substanțelor nutritive din alimente. Fenomenul prin care este afectată absorbția nutrienților se numește malabsorbție.

Dieta fără gluten este cea care diminuează simptomele acestei afecțiuni. Dar uneori nu dă rezultate (procentul de eșec ajunge uneori la 30%). În aceste situații trebuie suspectată și o cauză asociată: intoleranța la lactoză și fructoză, sindromul de colon iritabil, afectarea funcției pancreasului.

Cum recunoaștem boala celiacă?

Simptomele sunt diferite la copii și adulți.

La adulți:

diaree, oboseală, pierdere în greutate, sunt semnele cele mai frecvente

mai pot apărea: balonare, dureri abdominale, greață, constipație, vărsături

Mai mult de jumătate din adulți au și simptome nelegate de digestie:

–anemia prin deficit de fier

–osteoporoza

-dermatita herpetiformă: zone de piele cu roșeață și mâncărimi (prurit); frecvent apar pe coate, genunchi, scalp, pe spate și pe fese

-durere de cap și oboseală

-dureri articulare

-reflux gastroesofagian cu ”arsuri gastrice”

-afte bucale

-tulburări ale sistemului nervos: amorțeală sau senzație de înțepături la nivelul mâinilor și picioarelor; tulburări ale funcțiilor cognitive

La copii, malabsorbția afectează creșterea.

Sub vârsta de 2 ani semnele tipice sunt:

vărsături

diaree

abdomen umflat, destins

apetit scăzut

progresele corespunzătoare vârstei nu sunt atinse

La copiii mai mari pot apărea:

diaree

constipație

pierdere în greutate

iritabilitate

lipsa creșterii în înălțime

pubertate întârziată

simptome neurologice: deficit de atenție, hiperactivitate ( ADHD), dificultăți de învățare, dureri de cap, uneori chiar convulsii

Când trebuie să ne adresăm medicului?

Oricând e bine să cerem părerea medicului.

Dar, mai ales, înainte de a încerca o dietă fără gluten (gluten-free). Odată începută dieta, rezultatele testelor diagnostice ar putea fi modificate.

Medicul de familie trebuie anunțat dacă există diaree și disconfort digestiv care depășesc 2 săptămâni (la adult). De asemenea, dacă observăm la copil că este palid, ușor iritabil, nervos sau are scaune voluminoase și urât mirositoare.

BOALA CELIACĂ apare de obicei la mai mulți membri ai aceleiași familii

Când trebuie să ne gândim că avem intoleranță la gluten sau boala celiacă?

Această afecțiune poate apărea la oricine. Dar, mai frecvent, apare la persoanele care au și:

-un membru de familie cu boala celiacă

-diabet tip 1

–tiroidita autoimună

-boala Addison (afecțiune a glandelor corticosuprarenale)

-artrita reumatoidă

-sindrom Down sau sindrom Turner (sindroame genetice)

Ce alte afecțiuni pot da simptome asemănătoare cu boala celiacă?

Alergia la grâu

-este o reacție a sistemului imunitar la gluten, dar și la alte proteine din grâu

-anticorpii dozați în sânge în acest caz sunt diferiți de cei din boala celiacă

-simptomele pot apărea rapid după contactul cu proteinele din grâu: edem, mâncărimi în jurul gurii, urticarie, greață și dureri abdominale, probleme respiratorii

-simptomele pot merge până la șoc anafilactic – forma cea mai severă a unei alergii

-uneori semnele apar mai târziu și se aseamănă mai mult cu cele din boala celiacă: balonare, vărsături, constipație, diaree sau agravarea dermatitei atopice

–oboseala, scăderea în greutate, durerile articulare sau dureri de cap, pot crea, de asemenea, confuzia cu boala celiacă

-diagnosticul se clarifică prin teste de sânge care pun în evidență anticorpii tip IgE

Boala celiacă sau intoleranța non-celiacă la gluten?

Sensibilitatea la gluten non-celiacă sau intoleranța non-celiacă la gluten

-este o afecțiune încă neclar definită

-mecanismele alergice sau autoimune nu sunt implicate; dar în 50% din cazuri există un genotip similar celor cu boala celiacă ( anumiți markeri celulari)

-nu este dovedit clar că această afecțiune este declanșată de gluten sau de alte componente din grâu

-se afirmă că o persoană are această afecțiune atunci când nu se pot demonstra prin analizele efectuate niciuna din celelalte două: boala celiacă sau alergia la grâu

-simptomele sunt asemănătoare cu boala celiacă, dar și cu sindromul de colon iritabil.

-simptomele afirmate de către persoanele cu acest tip de tulburare sunt:

disconfort abdominal și durere, balonare, flatulență, diaree sau constipație

durere de cap, anxietate, depresie

oboseală, dureri musculoscheletale

dermatita

amorțeală la mâini/picioare

anemie

tulburări de atenție, hiperactivitate

tulburări neurologice și psihiatrice severe: epilepsie, tulburări din spectrul autist, schizofrenie

Boala celiacă sau intoleranța non-celiacă la gluten?

Diagnosticul intoleranței la gluten se bazează pe afirmația celor în cauză că simptomele dispar dacă respectă dieta fără gluten.

Dar și pe excluderea celorlalte două afecțiuni care au markeri clari: boala celiacă și alergia la grâu.

Un efect placebo nu poate fi încă exclus la aceste persoane: sunt convinse că dieta gluten-free le atenuează simptomele și chiar așa se întâmplă.

De aceea, confirmarea unui asemenea diagnostic ar trebui făcută după un test alimentar în care persoana doar crede că primește alimente fără gluten ( test dublu-orb)

Frecvența acestei afecțiuni este de 0,6 – 6% din populație, în special la femei și mai ales la cei care au în familie rude de gradul 1 cu boala celiacă.

Deși cercetările despre această boală sunt în curs, pentru a descoperi un eventual mecanism, efectul placebo a fost foarte bine documentat. Ca și în alte tulburări digestive raportate de pacienți ca intoleranță la diverse alimente.

Persoanele cu sensibilitate non-celiacă la gluten se încadrează în mare parte în această categorie a căror simptome se ameliorează prin efect placebo.

Poate că studiile viitoare ne vor dezvălui un mecanism palpabil care încă nu este demonstrat.

Surse: Mayo Clinic – Coeliac Disease, BMJ – Gluten sensitivity – real or not?, 2012,Cellular&Molecular Immunology -Non-celiac gluten sensitivity: questions still to be answered despite increasing awareness,2013,Trends in Food Science&Technology – Non-coeliac gluten sensitivity-A review of literature, 2017

• Despre
• Ultimele Postari

Dr. Corina Golovei

Dr. Corina Golovei este medic primar anestezie - terapie intensivă și din 2018 redactează articole de sănătate pe ServusExpert.ro

Ultimele postari ale lui Dr. Corina Golovei (vezi toate)

• DUREREA: care este cauza durerii? cum ne orientăm? - 14/09/2020
• FASCIITA PLANTARĂ: durere de talpă și călcâi. Cauze și Soluții - 14/09/2020
• Arta comunicării. 5 tehnici pentru părinţi - 12/09/2020