Prima pagină » Sănătate » Boala PARKINSON: ce trebuie să știm?

Boala PARKINSON: ce trebuie să știm?

Boala Parkinson: tot ce trebuie sa știm – Boala Parkinson simptome – Cauze Parkinson – Analize Parkinson – Tratament Parkinson – Stoparea bolii Parkinson – Cum ingrijim o persoana cu boală Parkinson

Boala Parkinson este o afecțiune neurologică ce se dezvoltă progresiv și apare ca urmare a scăderii producției de dopamină la nivelul neuronilor. Dopamina este un mesager chimic vital pentru comunicarea interneuronală și transmiterea comenzilor creierului către restul corpului.
Când dopamina scade, este afectată activitatea musculară și apar semnele de boală Parkinson: tremor, rigiditate, dificultăți la mers.
Tratamentul poate încetini dezvoltarea simptomelor, dar încă nu poate vindeca boala.

boala parkinson

Ce simptome provoacă boala Parkinson?

Simptomele bolii Parkinson debutează subtil și se agravează cu timpul.

Boala Parkinson: simptome frecvente
Tremor sau tremuratul specific: afectează mai întâi mâinile, apoi se extinde la bărbie și picioare; este asimetric inițial (pe o singură parte a corpului)
Mișcarea mâinilor seamănă cu mișcarea de numărare a banilor
Pierderea dexterității pentru diferite activități
Bradikinezia: diminuarea capacității de mișcare, mersul cu picioarele rigide și pași mici, târșâiți
Rigiditate musculară: poate fi dureroasă și contribuie la mișcările dificile
Instabilitate la poziția în picioare
Voce cu timbru slab, nazal
Masca facială: fără expresie facială
Apatie
Clipit rar care duce la uscarea ochilor
Piele uscată
Tulburări de somn
Sindromul picioarelor neliniștite

Simptome non-motorii:
depresie
tulburări de înghițire
-probleme cutanate
-constipație
-afectarea mirosului

Cauze de apariție a bolii Parkinson

Cauza exactă nu este cunoscută. Se consideră că apariția bolii se datorează unei predispoziții genetice, dar este declanșată de factori care țin de stilul și mediul de viață.

Deficit de dopamină

Cauza directă a simptomelor este lipsa dopaminei. Acesta este un neurotransmițător – mesager între neuroni. Dopamina stimulează anumite structuri ale creierului (ganglionii bazali) implicate în coordonarea activității musculare.

Deficitul de dopamină produce tremorul, rigiditatea musculară și celelate tulburări motorii.

Neurodegenerarea

Pierderea unui grup de neuroni din trunchiul cerebral (porțiune a creierului conectată cu măduva spinării). Acești neuroni sunt cei care produc dopamina. Distrugerea acestui tip de neuroni explică deficitul de dopamină.
Cercetătorii nu știu încă de ce se distrug neuronii producători de dopamină.

Corpii Lewy și Alfa-Synucleina

În boala Parkinson, în afară de pierderea de neuroni și lipsa de dopamină, mai apare o modificare: în interiorul neuronilor apar incluziuni numite corpi Lewy. Corpii Lewy sunt formați dintr-un tip de proteină numită alfa-synucleină.

Aceste incluziuni neuronale nu se pot vedea cu investigații imagistice. Au fost puse în evidență prin examinarea creierului persoanelor decedate care și-au pus la dispoziție corpul după deces în scopuri științifice.

Cum stabilește medicul diagnosticul?

Diagnosticul și tratamentul acestei boli aparține medicului neurolog.
Acesta va contabiliza simptomele și va face o examinare clinică: verificarea reflexelor, a forței musculare, a vitezei mișcărilor și a altor semne de boală cum sunt tremorul și masca facială.

Administrarea unor medicamente ca levodopa poate fi folosită în scop diagnostic: dacă se reduc simptomele înseamnă că este vorba despre boala Parkinson.

Nu există analize de sânge specifice pentru diagnostic.

Se mai efectuează:
-rezonanța magnetică nucleară (RMN) – este indicată pentru excluderea altor afecțiuni neurologice cum sunt accidentul vascular cerebral sau tumorile; în boala Parkinson structura creierului apare normală
DaTscan – este computer tomografie cu emisie de fotoni; o anumită substanță este injectată și apoi, scanarea creierului poate pune în evidență neuronii producători de dopamină. În boala Parkinson numărul acestor neuroni este mic.
PETscan – computer tomografie cu emisie de pozitroni – este altă investigație care poate identifica boli neurodegenerative, deci și boala Parkinson

Ce tratament există pentru boala Parkinson?

Tratamentul nu este curativ, nu vindecă boala.
Rolul lui este de a ușura simptomele sau de a încetini evoluția lor.
Este utilă cunoașterea medicamentelor, fie că suferim de această afecțiune, fie că îngrijim pe cineva care are boala Parkinson.

Decizia medicației aparține medicului neurolog, în funcție de severitatea simptomelor.

Câteva din clasele de medicamente utilizate sunt:

Carbidopa-levodopa este principalul tratament în boala Parkinson. Levodopa este convertită în organism în dopamină. Carbidopa favorizează pătrunderea levodopa în creier.

Agoniști de dopamină (pramipexol, ropinirole) care acționează pe receptorii de dopamină simulând acțiunea acesteia. Efectul acestei clase de medicamente este mai slab decât al levodopa și se folosesc în stadiile de început ale bolii.

Inhibitori de monoamin-oxidază B (IMAO-B) ca selegilina, rasagilina; se folosesc în stadiile de început ale bolii; blochează degradarea dopaminei

Anticolinergice (ex. benztropina, trihexifenidil) indicate doar pentru tremor

Pentru simptomele non-motorii (tulburări de somn, modificări ale dispoziției psihice, declin cognitiv) se prescriu:
antipsihotice
antidepresive
Exelon (rivastigmina) prescrisă ca și plasture și care este utilă pentru manifestările de demență asociate bolii Parkinson
terapii de reabilitare fizică și a vorbirii
combaterea insomniei

Cum îngrijim o persoană cu boala Parkinson?

Boala Parkinson este o afecțiune complexă în care nu apar doar tulburări motorii. Se modifică felul în care persoana simte, gândește, doarme și se comportă.

Boala are impact asupra întregii familii. De aceea, este bine să:

1.Să fim bine informați
Este o afecțiune cu evoluție de durată. Cu cât ne informăm mai atent despre boală, cu atât vom reuși să-l ajutăm mai mult pe cel de lângă noi.
Asta înseamnă să cunoaștem cum evoluează simptomele, cum se administrează corect medicația, ce stil de viață este benefic (dietă, mișcare fizică)

2.Să fim adaptabili
Schimbările de dispoziție psihică ale partenerului cu boala Parkinson sau faptul că îi ia mai mult timp să desfășoare anumite activități nu trebuie să ne facă irascibili.
Dacă înțelegem afecțiunea și anticipăm neajunsurile, o atitudine calmă va fi mai ușor de adoptat.

3.Atenție la evoluția simptomelor
O bună comunicare cu medicul și observarea atentă a modificărilor simptomatologiei permit corecția tratamentului la timp.

Surse:
-Medscape: Parkinson Disease, 2020
-National Institute of Aging. Parkinson Disease
-Hindawi.Alpha-Synuclein in Parkinson’s Disease: From Pathogenetic Dysfunction to Potential Clinical Application, 2016

 

Newsletter

Servus Expert oferă un rezumat gratuit săptămânal, pentru fiecare categorie, al celor mai interesante articole despre sănătate, artă, știință, cultură și alte aspecte care ne ajută să construim o viață sănătoasă și plină de sens. Primește-l și tu:

* obligatoriu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *