Boli autoimune: care sunt și de ce apar?

Boli autoimune sunt afecțiuni cauzate de funcționarea anormală a sistemului imunitar care reacționează împotriva propriilor organe și sisteme producând autoanticorpi.

Una dintre abilitățile sistemului imunitar este capacitatea de a face diferența între ceea ce aparține corpului nostru și ce nu, între self și non-self.

Uneori sistemul imunitar nu mai este capabil de a face această diferență. Efectul este producția de autoanticorpi: anticorpi îndreptați împotriva propriului corp. Aceștia atacă propriul organism și generează inflamație și boli autoimune.

Țesuturile atacate de propriul sistem imunitar pot fi:

• vasele de sânge
• țesut conjunctiv
• glande endocrine (tiroida, pancreas)
• articulații
• mușchi
• globule roșii (eritrocite)
• pielea

Boli autoimune: care sunt și de ce apar?

Aceste afecțiuni apar la 5- 10 % din populație. Sunt peste 80 tipuri diferite de boli autoimune. Unele sunt mai rare.Altele, cum este tiroidita Hashimoto, sunt mai frecvente.

• femeile fac mai frecvent boli autoimune, adesea debutate în copilărie; declanșarea acestor boli mai este legată și de perioade de stres exagerat, sarcină sau modificări hormonale
• persoane cu istoric în familie
• anumiți factori de mediu; de exemplu, soarele, solvenții, infecțiile virale și bacteriene apar frecvent în asociere cu bolile autoimune
• rasa sau grupul etnic; de exemplu, diabetul zaharat tip 1 apare mai frecvent la rasa albă

Care sunt semnele de boală autoimună?

Fiecare afecțiune este unică, dar multe au semne comune. Cele mai frecvente sunt:

• oboseala
• febra moderată
• stare de rău
• dureri articulare
• rash (erupție) cutanat
• amorțeală și înțepături la nivelul mâinilor și picioarelor

Care afecțiuni sunt boli autoimune?

1. Diabet zaharat tip 1

Sistemul imunitar atacă celulele pancreatice producătoare de insulină. Efectul este apariția diabetului tip 1.

Află mai mult ➡ Diabet zaharat: Tipuri, Simptome, Complicații

2. Artrita reumatoidă

Sistemul imunitar atacă articulațiile. Apare inflamația cu semnele ei: roșeață, căldură locală, durere artculară, edem.
Spre deosebire de osteoartrită care apare odată cu vârsta, artrita reumatoidă debutează în jurul vârstei de 30 ani.

Află mai mult ➡ Artrita reumatoidă: De ce se deformează degetele?

3. Psoriazis și artrita psoriazică

În psoriazis, celulele pielii se multiplică foarte rapid. Aceste celule în exces explică apariția petelor roșii cutanate și ulterior a placardelor albe specifice.

Aproximativ 30-40% din persoanele cu psoriazis dezvoltă artrita psoriazică cu inflamație, durere și rigiditate articulară.

Află mai mult ➡ Artrita psoriazică: Ce articulații sunt afectate?

4. Scleroza multiplă

Deși cauza bolii nu este clar cunoscută, cel mai frecvent se consideră că sistemul imunitar este de vină pentru distrugerea tecii de mielină a neuronilor din creier și măduva spinării.

Află mai mult ➡ Scleroza multiplă: Cauze, Semne, Stil de viață, Tratament

5. Lupus eritematos sistemic

Este o boală autoimună care afectează multe organe (articulații, rinichi, vase de sânge), pe lângă erupția cutanată caracteristică.

Află mai mult ➡ Lupus: Simptome frecvente și Complicații

6. Boala Graves

Este cauza cea mai frecventă de hipertiroidism. Și aceasta este o afecțiune autoimună care atacă glanda tiroidă și declanșează eliberarea de hormoni tiroidieni.

Unul dintre semnele vizibile și distincte ale acestei afecțiuni este exoftalmia: globi oculari foarte proeminenți.

7. Sindrom Sjogren

În sindromul Sjogren primele afectate sunt mucoasele și glandele care le mențin umede; modificările cele mai caracteristice sunt gura uscată și ochii uscați.

Află mai mult ➡ Sindrom Sjogren: Lipsa de salivă și lipsa de lacrimi

8. Anemia pernicioasă

Este afectată producția gastrică a unei proteine numită factor intrinsec. Această proteină este necesară pentru ca vitamina B12 să se poată absorbi din intestin.
Fără vitamina B12 apare anemia pernicioasă.

Află mai mult ➡ Ce este anemia pernicioasă?

9. Tiroidita Hashimoto

Tiroidita Hashimoto este cea mai frecventă boală autoimună, dar și cea mai frecventă cauză de hipotiroidie.

Sistemul imunitar atacă celulele tiroidei, glanda de la baza gâtului.
Tiroidita evoluează lent, în ani, și duce la scăderea nivelului de hormoni tiroidieni în sânge.

Află mai mult ➡ Tiroidita sau inflamația tiroidei: cauze, simptome, tratament

10. Boala celiacă sau celiachia

La contactul cu glutenul (proteina din grâu, orz și secară) se declanșează o cascadă de reacții ale sistemului imunitar care va provoca simptomele bolii.
Organul care reacționează este intestinul subțire. 

Află mai mult ➡ Boala celiaca: Simptome și Complicații

11. Boli inflamatorii intestinale

La boli inflamatorii intestinale se încadrează:

• boala Crohn în care cel mai frecvent inflamația afectează ultima parte a intestinului subțire și colonul
• colita ulcerativă în care  inflamația afectează intestinul gros (colon) și rectul

Boli autoimune: Diagnostic și tratament

Diagnosticul poate fi greu de stabilit și poate necesita conlucrarea mai multor specialități. Printre analizele cele mai frecvente utilizate sunt:

• determinarea existenței anticorpilor antinucleari (ANA) – testul pozitiv confirmă că există o boală autoimună, dar nu poate spune care dintre ele este
• alte tipuri de autoanticorpi
• hemoleucograma completă
• proteina C-reactivă
• sumar de urină

Afecțiunile autoimune sunt cronice. Tratamentul vizează momentan reducerea intensității simptomelor și întârzierea cât mai mult posibil a recăderilor bolii.

Multe din persoanele diagnosticate necesită tratament cu medicamente imunosupresoare: corticosteroizi sau ne-steroidiene – azatioprina, ciclofosfamida, tacrolimus, sirolimus ș.a.

La acestea se adaugă, în funcție de boală:
-suplimentarea cu hormoni tiroidieni sau vitamina B12 sau insulina
-transfuzia de sânge
-kinetoterapia care vizează articulațiile și grupele musculare afectate

Ce putem face pentru a diminua simptomele bolii autoimune?

Dieta echilibrată

• abundență de fructe și legume
• cereale integrale
• carne albă
• limitarea grăsimilor saturate, a grăsimilor trans, colesterol, sare și zahăr

Sunt unele cercetări care susțin efectele benefice ale dietei antiinflamatoare în afecțiunile în care inflamația provoacă simptomele; este și cazul bolilor autoimune.

Repaus, odihnă suficientă

Somnul insuficient agravează simptomele afecțiunilor autoimune. De aceea, este importantă respectarea celor 7-8 ore de somn/ noapte.

Reducerea stresului

Stresul și anxietatea provoacă recăderi ale bolilor autoimune. Dobândirea unor tehnici de relaxare este esențială pentru a face față simptomelor, având în vedere că bolile autoimune nu au un tratament curativ.

Citește mai departe…

Gastrita atrofică: boală autoimună sau infecție?
Ce infecții pot declanșa boli autoimune?
Hepatita autoimună
Boala autoimună după COVID
Cum funcționează apărarea imunitară?