Boli inflamatorii intestinale si COVID-19

Boala Crohn și colita ulcerativă sunt boli inflamatorii intestinale considerate boli autoimune. De multe ori necesită tratament imunosupresor, care poate crește riscul de infecție. Sunt mai expuse persoanele cu aceste afecțiuni de a se infecta cu SARS-CoV-2? Ce măsuri de precauție trebuie luate? Trebuie oprit tratamentul cu medicamente imunosupresoare? Care sunt recomandările de vaccinare anti-COVID?

COVID-19 este afecțiunea provocată de noul Coronavirus SARS-CoV-2. Simptomele predominante sunt febră, tuse și insuficiență respiratorie (dificultăți de respirație).

Mai puțin frecvent (4-6% din cazuri) apar însă și manifestări digestive: diaree, greață, vomă.

Simptomele digestive pot însemna și o recădere a bolii intestinale. De aceea, persoanele cu boala Crohn sau colita ulcerativă este necesar să fie avizate și informate.

Ce legătură este între bolile inflamatorii intestinale și COVID-19?

• Boala Crohn face parte, împreună cu colita ulcerativă, din bolile inflamatorii intestinale.

Cauza lor rămâne necunoscută până acum, dar se știe că simptomele sunt provocate de un răspuns exagerat al sistemului imunitar la bacteriile prezente în mod normal în intestin. Reacția apare la persoane predispuse genetic și cu concursul a mai multor factori de mediu.

• Coronavirus pătrunde în celule după ce se fixează pe receptorii celulari ACE-2. Acești receptori se găsesc pe suprafața mai multor celule din organism printre care sunt și celulele tractului gastrointestinal (intestin subțire și colon).

În plus, numărul receptorilor ACE-2 este crescut la nivelul intestinului inflamat.

Aceste constatări ale specialiștilor au dus la ideea că intestinul inflamat din boala Crohn și colita ulcerativă ar putea constitui o poartă de intrare foarte favorabilă virusului.

➡ Boala autoimună: o complicație posibilă după COVID?

Există un risc mai mare de a face COVID-19 pentru persoanele cu boli inflamatorii intestinale?

Un studiu publicat în Journal of Chron’s and Colitis în 2020 a concluzionat că persoanele cu boli inflamatorii intestinale nu au un risc mai mare de a face COVID-19 decât populația generală.

Trebuie totuși avut în vedere tratamentul cu efecte imunosupresoare dacă acesta există:

• corticosteroizi: hidrocortizon, prednison, metilprednisolon
• imunomodulatoare, care includ metotrexat, azatioprina, 6-mercaptopurina
• tratamente biologice: infliximab, adalimumab, golimumab, vedolizumab, ustekinumab, tofacitinib

Tratamentul nu trebuie întrerupt pentru că o recădere a bolii crește riscul de a face o formă severă de COVID-19. Mesalamina nu crește riscul de infecție.

➡ Colita ulcerativă sau RCUH: Tot ceea ce trebuie să știi

Trebuie cerut sfatul medicului privința tratamentului. El ar putea decide:

• reducerea dozelor de corticosteroizi sau întreruperea tratamentului cu acest tip de medicamente
• amânarea unei doze de medicament imunosupresor
• nu va recomanda începerea unui nou tratament imunosupresor sau creșterea dozelor în această perioadă

Decizia medicului va fi influențată și de eventuala boală COVID-19 confirmată printr-un test pozitiv.

➡ Diferența între boala Crohn și colita ulcerativă

La ce trebuie să fie atente persoanele cu boli inflamatorii intestinale?

1.Boala Crohn și colita ulcerativă evoluează cu perioade de acalmie și recăderi

Recăderea bolii înseamnă reapariția simptomelor digestive. Dar, în contextul pandemiei cu Coronavirus, simptomele digestive pot însemna și o infecție COVID-19.

Medicul trebuie contactat cât mai repede după ce ați observat apariția semnelor digestive: lipsa apetitului, greață și vărsături, diaree.

➡ Boala Crohn: Tot ceea ce trebuie să știi

2. Dacă tratamentul pentru boala inflamatorie de colon cuprinde medicamente imunosupresoare:

• evitați să părăsiți locuința nejustificat
• feriți-vă de aglomerație
• solicitați ajutorul cuiva pentru cumpărături
• efectuați cu atenție igiena mâinilor și evitați să atingeți gura, ochii și nasul
• faceți provizii de medicamente pentru a nu fi necesar să vă deplasați prea frecvent la farmacie
• respectați calendarul de vaccinare pentru persoane imunodeprimate (vezi mai jos)

Informați-vă din surse de încredere pentru a putea preveni cât mai eficient infectarea.

3. Atenție la simptomele respiratorii ale COVID-19

Dacă urmați tratament imunosupresor, febra poate să nu apară chiar dacă v-ați infectat cu SARS-CoV-2.

Dacă observați tuse, oboseală, dificultăți de respirație, nu trebuie așteptată febra pentru a apela la ajutorul medicului.

➡ Varianta Delta: Ce simptome are?

4. Intervențiile chirurgicale sau endoscopia

Dacă sunt indicate și erau stabilite pentru această perioadă, este recomandată amânarea intervențiilor chirurgicale sau a endoscopiilor.

Dacă este vorba despre o intervenție chirurgicală de urgență, înaintea operației trebuie lămurit dacă există o infecție cu SARS-CoV-2: hemoleucogramă, teste serologice (IgG, IgM), RT-PCR și eventual computer tomografie.

➡ Colita ulcerativă: Când este indicată operația?

5. Atenție sporită la prevenție dacă faceți parte din una dintre categoriile de risc de mai jos:

• boală inflamatorie intestinală (boală Crohn sau colita ulcerativă) și tratament imunosupresor
• boală inflamatorie intestinală și diabet, hipertensiune concomitente
• boală inflamatorie intestinală și vârsta peste 65 ani
• boală inflamatorie intestinală și sarcină concomitent
• boală inflamatorie intestinală și malnutriție sau fază acută a bolii

Vaccinul anti-COVID pentru persoane cu boli inflamatorii intestinale

Recomandările actuale (decembrie 2021) referitoare la vaccin sunt bazate pe studii clinice și dovezi științifice.

• Vaccinul Pfizer-BioNTech: necesită 2 doze, a doua la 21 de zile după prima. Pentru persoane imunodeprimate, a treia doză este recomandată la 28 de zile după a doua.

• Vaccinul Moderna: necesită 2 doze, a doua la 28 de zile după prima. Pentru persoane imunodeprimate, a treia doză este recomandată la 28 zile după a doua.

• Vaccinul Johnson & Johnson: necesită o singură doză. Doza booster se ia în considerare la 2 luni după prima doză.

Recomandările privind vaccinul AstraZeneca:

• este preferabil să nu fie folosit la persoane sub 40 ani din cauza riscului de tromboze
• bolile inflamatorii intestinale sunt însoțite de un risc ușor crescut de a face cheaguri de sânge
• dacă intenționezi să te vaccinezi cu AstraZeneca discută cu medicul gradul de risc

➡ Vaccinul antiCOVID: Ce trebuie să știi înainte de vaccinare?

Cum se procedează cu tratamentul dacă ai COVID-19?

Medicul care conduce tratamentul pentru boala inflamatorie intestinală trebuie contactat dacă ai COVID-19 și ai simptome.

Recomandările actuale sunt:

• aminosalicilații (mesalamina și altele) pot fi continuați
• antibioticele pentru boala Crohn pot fi continuate
• tratamentele cu administrare rectală (supozitoare sau clisme cu mesalamina, budesonid) pot fi continuate
• budesonid oral poate fi continuat
• corticosteroizii oral: trebuie reduse dozele sau întrerupți dacă este posibil
• imunomodulatoare (azatioprina, metotrexat, tacrolimus) trebuie întrerupte
• tratamentul cu tofacitinib, ozanimod trebuie întrerupt
• tratamente biologice (adalimumab, certolizumab, infliximab) trebuie întrerupte
• ustekinumab trebuie întrerupt
• vedolizumab trebuie întrerupt

Întreruperea oricărui tratament trebuie făcută cu acordul medicului gastroenterolog care este la curent cu ultimele ghiduri clinice.

Conduita este diferită dacă ești testat pozitiv, dar nu ai simptome.

➡ Vaccinare, Infecție sau ambele: Ce protecție ai față de COVID?