iul. 12, 2019 Servus Expert Sănătate Niciun comentariu

TIROIDA și SARCINA: boli autoimune la gravidă

Tulburările autoimune ale tiroidei sunt principala cauză de hipertiroidie sau hipotiroidie în sarcină. Boala Graves explică 85% din cazurile de hipertiroidie, iar tiroidita Hashimoto este cea mai frecventă cauză de hipotiroidie la femeia gravidă.

tiroida și sarcina

După naștere tiroidita apare la 4-10% din cazuri (tiroidita postpartum)

Cauzele apariției bolilor autoimune ale tiroidei în sarcină sunt necunoscute încă. Ceea ce se poate constata este o creștere a unuia sau mai multor tipuri de autoanticorpi în sânge.

Hipertiroidia în sarcină – ce consecințe poate avea?

Hipertiroidia netratată, mai ales în al doilea trimestru de sarcină, poate provoca:

complicații materne: avort, infecții, preeclampsie, insuficiență cardiacă, dezlipire de placentă

complicații fetale și ale nou-născutului: prematuritate, greutate mică la naștere, deces intrauterin, tirotoxicoză

Hipotiroidia în sarcină – ce consecințe poate avea?

consecințe materne: anemie, preeclampsie, dezlipire de placentă, hemoragie postpartum, avort spontan, probleme cardiace, naștere prematură

consecințele asupra fătului constau în întârzierea dezvoltării neurolgice deoarece transferul transplacentar de hormoni de la mamă la făt este redus în prima parte a sarcinii;

Tiroida fătului nu poate acumula iodul necesar producției de hormoni până la 10-12 săptămâni; de aceea, în această perioadă hormonii tiroidieni materni sunt esențiali

Tiroidita postpartum

Complicațiile o privesc pe mamă, în acest caz, iar depresia este frecvent explicată de tiroidita postpartum.

Hipotiroidia permanentă apare cu o frecvență de 20-40% la femeile cu tiroidită postpartum.

TIROIDA și SARCINA – cum ne dăm seama de existența bolilor autoimune?

Simptomele afectării tiroidei sunt ușor de confundat cu manifestările de sarcină.

Hipertiroidia

-lipsă de concentrare, nervozitate, labilitate emoțională

-tremor, intoleranță la căldură, transpirație excesivă, palpitații, diaree

-dificultate la urcarea scărilor, ceea ce trădează slăbiciune musculară

-creștere în volum a tiroidei, de 2-4 ori peste volumul normal

Hipotiroidia

-letargie, creștere în greutate, constipație – semne ușor de confundat cu manifestările normale ale unei sarcini

-intoleranță la frig, crampe musculare, piele și păr uscate, sindrom de tunel carpian

Semnele funcționării anormale a tiroidei pot să nu fie evidente, dar analizele de sânge pot pune diagnosticul (FT4 și TSH)

Tiroidita postpartum

Apare, de obicei, în primele 8 luni după naștere.

Există o fază inițială de hipertiroidie, când se eliberează hormoni în exces prin distrucția tiroidei.

Apoi, urmează faza de hipotiroidie.

Cum procedăm corect?

Sarcina trebuie urmărită de medicul ginecolog și medicul endocrinolog care vor stabili conduita corectă.

-se fac determinări de T3, T4, FT3, FT4, și TSH

Analizele vor fi interpretate de către medic deoarece valorile normale în sarcină nu corespund cu cele obișnuite.

-se vor doza și anticorpii anti-TPO pentru a identifica tiroidita Hashimoto

Ideal este să ne controlăm funcția tiroidei înainte de apariția sarcinii. Abia după tratament și normalizarea funcției tiroidei (eutiroidie) sarcina poate decurge normal.

Tratamentul în timpul sarcinii poate fi făcut, dar necesită precauții în ceea ce privește fătul.

În cazul hipertiroidiei, ținta tratamentului este menținerea FT4 la valoarea maxim normală pentru a evita hipotiroidia fătului.

În cazul hipotiroidiei, ținta este menținerea TSH în limite normale.

TIROIDA și SARCINA – ce aport de iod este necesar?

Aportul de iod recomandat în sarcină și perioada alăptării, chiar și la femeile fără probleme tiroidiene este de 250 mcg/zi.

Conform OMS, în țările în care nu toată sarea este iodată, se recomandă introducerea unui supliment de iod la femeia care planifică o sarcină, la gravidă și femeia care alăptează și la copiii până la 2 ani.

Copiii de la 0-6 luni, alimentați exclusiv la sân, nu necesită suplimentare cu iod dacă mama ia supliment cu iod.

În România nu toată sarea este iodată și nu toate familiile folosesc exclusiv sare iodată în alimentație.

Recomandările American Heart Association (AHA) încurajează reducerea consumului de sare pentru prevenția hipertensiunii arteriale. Conform AHA utilizarea de sare nu trebuie să depășească 1,5 g sodiu/zi sau 3,75 g sare/zi.

Asta înseamnă puțin peste o jumătate de linguriță de sare. Cantitatea se referă la toată mâncarea pe care o consumăm într-o zi.

Dacă am consuma numai sare iodată și în cantitatea recomandată de AHA, atunci aportul zilnic de iod ar fi 110 mcg.

Gravida și femeia care alăptează necesită un aport de 250 mcg/zi. De aceea, uneori este indicat de către medic un supliment cu iod.

Deficitul de iod se poate estima prin determinarea iodului din urină:

sub 150 mcg/l iod urinar înseamnă că aportul este insuficient

150-249 mcg/l iod urinar înseamnă un aport adecvat

peste 250 mcg/l iod urinar înseamnă consum de iod peste cerințe/ excesiv

Surse: WHO Global Database on Iodine Deficiency- 2007, Guidelines of the American Thyroid Asssociation for the Diagnosis and Management of Thyroid Disease During Pregnancy and Postpartum- 2011, Medscape – Autoimmune Thyroid Disease and Pregnancy Treatment&Management-2016

Lasă un răspuns

Newsletter

Urmăriți-ne pe Facebook!
Facebook Pagelike Widget
%d blogeri au apreciat: