Cancer de prostată: cum se depistează la timp? Asociația Europeană de Urologie (EAU) a elaborat un Ghid medical pentru cancerul de prostată, cu recomandări susținute de studii științifice.
La ce să fim atenți?
Cancerul de prostată este a doua cea mai frecventă cauză de cancer la bărbați. Este o tumoare malignă spre deosebire de adenomul de prostată care este o tumoare benignă.
Cele mai multe cancere de prostată se dezvoltă lent și nu cauzează simptome. Riscul crește cu vârsta: 69 ani este vârsta medie de apariție.
Cine are risc crescut de cancer de prostata?
• Factorii genetici au un rol important.
De aceea, dacă rudele de gradul I au avut cancer de prostată (tata, frații), este mai probabil să facem cancer de prostată cu 6-7 ani mai repede decât vârsta medie de apariție.
Cunoașterea antecedentelor din familie trebuie să ne trimită mai rapid la medic, pentru a stabili un plan de urmărire și depistare precoce (screening).
• Factorii care țin de stilul de viață și de mediu
Unii dintre acești factori au fost suspectați, dar nu există suficiente dovezi științifice pentru a putea face recomandări medicale ferme:
Nu s-a confirmat științific rolul licopenului din tomate în protecția față de cancerul de prostată
Nu s-a confirmat vreun efect negativ al consumului de carne roșie/ carne procesată pentru acest tip de cancer; rămân efectele negative confirmate pentru cancer de colon.
Suplimentele cu vitamina E și Seleniu nu au niciun efect protectiv. Nici suplimentele cu acizi omega 3
Tratamentele pe bază de testosteron nu cresc riscul de cancer de prostata.
Ejacularea frecventă (peste 21/ lună) scade riscul de cancer de prostată cu 20%
Infecțiile gonococice și cele cu Papilloma virus cresc într-o anumită măsură riscul de cancer de prostată. Cunoașterea regulilor de bază ale igienei sexuale ne protejează de acest risc
Află mai mult ➡ Analize de screening pentru bărbați: Ce analize trebuie să faci?
Cancer de prostata: Cum se depistează la timp?
Screening-ul pentru cancer de prostată reprezintă inițiativa de a depista cancerul la persoane aparent sănătoase, fără simptome. Pentru cancerul de prostată, ghidul medical al Asociației Europene recomandă:
1.Tușeu rectal
Detectează cancerul în proporție de 18%, mai ales dacă tumoarea este localizată la periferia prostatei
2.Efectuarea unui test PSA
- antigenul specific prostatei (PSA) se determină dintr-o probă de sânge
- valoarea PSA crește în cancerul de prostată, dar și în alte afecțiuni ale prostatei (de exemplu, prostatita sau adenomul benign de prostată)
- totuși, determinarea PSA a revoluționat diagnosticul cancerului de prostată: a permis depistarea mult mai rapidă a tumorilor)
- este recomandată determinarea PSA la bărbații peste 50 ani fără factori de risc genetici și la bărbații peste 45 ani care au factori de risc
- riscul de cancer de prostată se consideră conform nomogramei de mai jos:
PSA (ng/ml) | Risc de cancer de prostată |
0,0 – 0,5 | 6,6 % |
0,6 – 1,0 | 10,1% |
1,1 – 2,0 | 17,0 |
2,1 – 3,0 | 23,9 |
3,1 – 4,0 | 26,9 |
Atenție: Există un risc de cancer de prostată chiar dacă PSA are valoare sub 4 ng/ml
Ce este de făcut în această situație?
Medicul urolog va decide.
-dacă PSA este 2-10 ng/ml și tușeul rectal detectează o tumoare se impune, de obicei, biopsia prostatei
-dacă PSA este 2-10 ng/ml, dar tușeul rectal nu a detectat nimic se poate apela la rezonanța magnetică nucleară (RMN) și la analize speciale de urină, pentru a evita biopsia
Află mai mult ➡ Adenom de prostata sau cancer de prostata: ce simptome fac diferența?
Biopsia de prostată: Ce trebuie să știm?
Lămurește diagnosticul în cele mai multe cazuri, dar are riscul unor complicații: hematurie (urină cu sânge), hemospermie, sângerare rectală, febră, epididimită, retenție de urină
Se recoltează o probă de țesut/ mai multe din prostată și se analizează microscopic pentru a detecta eventuale modificări
Se efectuează în anestezie loco-regională și cu protecție de antibiotice câteva zile datorită riscului de infecție
Află mai mult ➡ Urina cu sânge sau hematuria: Ce cauze poate avea?
De reținut:
• să efectuăm un consult urologic și să mergem cu un test PSA dacă avem peste 50 ani și fără factori de risc sau peste 45 ani și cu factori de risc
• RMN nu este prima metodă folosită pentru a detecta cancerul de prostată, ci PSA și tușeul rectal
• dacă PSA are valoarea între 2-10 ng/ml medicul ne poate face un plan de investigații ulterioare pentru a lămuri creșterea PSA
• ecografia ”nu vede” bine aceste tumori și nu ne putem baza pe ea
• dacă medicul urolog indică biopsia de prostată, înseamnă că celelalte investigații nu au fost concludente și trebuie să-i urmăm sfatul
• consumul de roșii (pentru licopen), multivitamine, seleniu sau omega 3, nu și-au dovedit eficiența în prevenirea cancerului de prostată și nu trebuie să ne determine să amânăm testul PSA
➡ PSA sau Antigen specific de prostată: Cum se interpretează?
Surse
European Association of Urology: EAU Guidelines-Prostate Cancer