CHEAGURI DE SANGE: Prevenire și Tratament

Cheaguri de sange sau trombi sunt aglomerări de celule sanguine care pot apărea în interiorul venelor sau arterelor în anumite condiții și care pun viața în pericol.

Sunt 3 categorii de medicamente care previn sau tratează cheagurile de sange (tromboza): anticoagulante, antiagregante și trombolitice (fibrinolitice).

Denumirile pot părea complicate, dar rolul acestor medicamente este de a preveni formarea agregatelor de celule sanguine. Sau dizolvarea cheagurilor de sange deja formate.

COVID-19 este considerată mai degrabă o afecțiune vasculară care expune la tromboze, decât o boală respiratorie.
Anticoagulantele au un rol principal în tratarea infecției cu SARS-CoV-2.

Cheaguri de sange: cum se formează?

Cheagurile de sânge rezultă ca urmare a unui lanț de reacții numit coagularea sângelui. În acest lanț, factorii principali sunt trombocitele și factorii de coagulare.
Trombocitele sunt celule care aparțin sângelui, alături de globule roșii și albe.

Ce sunt factorii de coagulare? Sunt proteine produse de propriul nostru organism. Acestea intervin obligatoriu în coagularea sângelui.

Coagularea este esențială în situațiile în care vasele de sânge sunt lezate. Cheagul de sânge formează dopul necesar pentru a opri pierderea de sânge.

Dacă dopul (cheagul de sânge) se formează fără să fie nevoie de el, atunci stagnarea lui în vas și ulterior deplasarea lui poate pune viața în pericol.

Află mai mult ⮕ Cheag de sânge sau tromboza: semne de alarmă

Cum acționează medicamentele?

• Anticoagulantele vor bloca factori de coagulare.
• Antiagregantele vor bloca alipirea trombocitelor și le vor împiedica să formeze cheagul de sange.
• Tromboliticele sau fibrinoliticele acționează abia după ce cheagul s-a format, cu scopul de a-l dizolva.

Anticoagulante

Anticoagulantele inhibă unul sau mai mulți factori de coagulare.

• Trombostop și Sintrom sunt anticoagulantele cele mai cunoscute. Fac parte din grupa antivitamine K. Acționează prin inhibarea vitaminei K.
Cea mai mare problemă cu acest tip de medicamente este că necesită verificarea frcventă a eficienței lor.
Se efectuează periodic analiza numită INR. Valoarea INR între 2-3 confirmă că medicamentul este eficient.

• Anticoagulantele noi nu mai necesită efectuarea INR.
Exemple: dabigatran (Pradaxa), rivaroxaban (Xarelto), apixaban (Eliquis).
Se administrează în doze fixe care nu necesită ajustare în funcție de INR.

• Heparina este un anticoagulant care se administrează intravenos, numai în spital. Medicul ajustează dozele în funcție de analizele de sânge.

• Heparinele cu greutate moleculară mică: enoxaparina (Clexane), fraxiparina, dalteparina
-se administrează subcutanat
-nu necesită analize de coagulare și ajustarea dozelor
-se pot administra și în afara spitalului

• Alte anticoagulante cu administrare injectabilă: fondaparina, bivalirudin, lepirudin

Află mai mult ⮕ Eliquis, Xarelto, Pradaxa în loc de trombostop: ce beneficii au anticoagulantele noi?

Antiagregante

Antiagregante sunt denumite medicamentele care blochează agregarea trombocitelor. Trombocitele sunt celulele care se aglomerează în interiorul unui cheag.
Împiedicând trombocitele să se lipească una de cealaltă pentru a forma cheagul de sange, medicamentele antiagregante se opun formării trombului. Sunt prevenite astfel trombozele.

• Aspirina și Dipiridamol
Au efect antiagregant modest. Dar nici efectele secundare nu sunt exagerate comparativ cu alte medicamente.
Sunt utilizate adesea pentru a preveni riscul de infarct miocardic sau accident vascular.

• Inhibitori de receptori ADP (adenozin-difosfat): Clopidogrel (Plavix), Prasugrel
Sunt mult mai potente decât aspirina și dipiridamolul. Sunt folosite mai ales când este risc de tromboze în interiorul arterelor.
Sunt prescrise frecvent celor la care s-au montat stenturi pe artere coronare.
Durata de administrare după montarea stentului este controversată.

• Inhibitori IIb/ IIIa: abciximab (ReoPro), eptifibatide (Integrilin), tirofiban (Aggrastat)
Sunt cele mai puternice dintre medicamentele antiagregante. Sunt utilizate intravenos.
Inhibă formarea trombilor imediat după montarea unui stent coronarian. Sau la persoane cu infarct miocardic acut.

Află mai mult ⮕ Ce medicamente și alimente fluidifică sângele?

Trombolitice

Sunt medicamente puternice care pot dizolva un cheag gata format. Sau un cheag care este în curs de formare. Dar poate crește și riscul de sângerare la administrarea lor.

Sunt utilizate în primele ore după un infarct miocardic sau un accident vascular trombotic. Scopul este tentativa de a debloca artera blocată de tromb.
Exemple: tenecteplase, streptokinaza, urokinaza.

Află mai mult? ⮕ Anticoagulante noi în loc de Trombostop: beneficii și riscuri

Cheaguri de sange: cum le prevenim?

Modificări ale stilului de viață

• oprirea fumatului
• exerciții fizice
• evitarea perioadelor îndelungi de ședere pe scaun
• menținerea unei greutăți corporale normale
• reducerea aportului de sare
• evitarea călătoriilor lungi cu avionul

Medicamente anticoagulante administrate preventiv dacă există una din situațiile de mai jos:

• un episod de tromboză venoasă profundă în antecedente
• un episod de embolie pulmonară în antecedente
• cancer activ
• boli genetice în care capacitatea de coagulare este crescută
• fibrilație atrială cronică
• accident vascular trombotic în antecedente
• după intervenții chirurgicale

Medicamente antiagregante administrate preventiv dacă există în antecedente:

• infarct miocardic
• stent coronarian

Află mai mult ⮕ Stent coronarian: cum se montează și ce rol are?

Cheaguri de sange în infecția COVID-19

Infecția cu SARS-CoV-2 se caracterizează printr-o tendință crescută la tromboze. Coagularea este afectată. Pot apărea tromboze venoase, dar și arteriale.

Analizele de sânge care avertizează medicul că pacientul poate evolua spre tromboze micro- și macrovasculare sunt markerii inflamatori.
Proteina C reactivă, VSH, procalcitonina și feritina și D-dimerii au valori crescute în formele medii-severe de COVID-19 în care apar și tromboze.

O analiză recentă a datelor din peste 35 de studii clinice care au inclus persoane internate pentru COVID-19 au arătat o reducere substanțială a riscului de tromboze dacă se administrează tratament anticoagulant.

Trombozele venoase au apărut la un procent de 41,9% din persoanele fără tratament anticoagulant. Cu anticoagulante procentul a scăzut la 10,5-19,8%.
Trombozele arteriale au scăzut de la 11% la 1-2%.

Un alt studiu clinic a inclus persoane cu fibrilație atrială și tratament anticoagulant cronic. Rezultatele au indicat la aceste persoane un risc mai mic de a face forme severe de COVID-19.

⮕ Atac ischemic tranzitor: care sunt semnele? cum reducem riscul?