apr. 14, 2019 Servus Expert Doctorul zilei Niciun comentariu

CHISTURI RENALE. Cum încetinim evoluția?

CHISTURI RENALE sau BOALA POLICHISTICĂ RENALĂ

Rinichiul polichistic este o altă denumire a acestei afecțiuni transmise genetic. Grupuri de chisturi (punguțe pline cu lichid) se formează în interiorul rinichilor. Rinichii cresc în dimensiuni și cu timpul își pierd funcția.

Persoanele cu boala polichistica renala sunt expuse multor complicații: hipertensiunea și insuficiența renală sunt cele mai frecvente.

chisturi renale

Unele complicații pot fi prevenite sau măcar poate fi amânată apariția lor.

Care sunt simptomele?

Chisturile renale pot da unul sau mai multe dintre semnele de mai jos:

-tensiune arterială mare

-durere lombară

durere de cap

-infecții urinare

-litiaza renală

-hematurie

-senzație că abdomenul e umflat, ”plin” și creștere în dimensiuni a abdomenului

-insuficiența renală

Se poate să nu știm ani de zile că avem această afecțiune. Dar dacă în familie există o rudă de gradul întâi cu această boală, ar trebui să investigăm la medicul urolog înainte de apariția simptomelor.

Această afecțiune are și manifestări extrarenale: chisturi pancreatice, ovariene sau în veziculele seminale.

De asemenea, anevrismele intracraniene apar de 4 ori mai frecvent la cei cu boală polichistică renală decât în populația generală.

Chisturi renale simple sau Boală polichistică?

Există chisturi renale simple care sunt tot pungi pline cu lichid în interiorul rinichilor. Dar nu sunt de origine canceroasă și rar dau complicații. Nu se știe cauza pentru care apar aceste chisturi, de regulă la un singur rinichi.

Boala polichistică renală este însă o boală determinată de o genă defectă moștenită.

Există 2 tipuri de boală polichistică renală:

autozomal dominantă – doar un părinte are boala și o transmite la copii; fiecare copil are 50% șanse să facă boala; această formă apare la 90% dintre cazurile cu boală polichistică

Simptomele apar de regulă la 30-40 ani, dar pot apărea și în copilărie.

autozomal recesivă – ambii părinți au modificarea genetică; fiecare copil are 25% șanse să facă boala

Simptomele apar de regulă la scurt timp după naștere; dar pot apărea și mai târziu, în adolescență

Cum și cine stabilește diagnosticul?

Medicul nefrolog sau urolog va stabili diagnosticul corect, cu ajutorul tehnicilor de imagistică medicală: ecografia, tomografia (CT), rezonanța magnetică nucleară (RMN).

Dacă în familie nu sunt cazuri de boală polichistică renală, se va confirma cu teste genetice.

CHISTURI RENALE – măsuri generale

Măsurile generale au ca scop încetinirea evoluției bolii către insuficiența renală.

dieta echilibrată cu menținerea unei greutăți corporale normale

Obezitatea se însoțește de o scădere a capacității rinichilor de a-și menține funcția

Studiile științifice au dovedit că menținerea unei diete cu calorii mai puține încetinește evoluția bolii.

Consumul crescut de apă previne apariția calculilor renali care pot duce la deteriorarea funcției renale.

S-a încercat și o terapie cu apă (cantități mari de apă ingerate continuu, fără să ne fie sete). S-a presupus că apa în exces ar bloca activitatea hormonului numit vasopresină– fapt benefic în boala polichistică. Un studiu publicat în prestigioasa revistă Lancet, precizează că așteptările nu s-au confirmat.

Consumul de apă este totuși încurajat pentru a preveni formarea calculilor renali

Limitarea cantității de sodiu sub 5g/zi este recomandabilă în boala polichistică, dar și la populația generală.

-evitarea antiinflamatoarelor nesteroidiene

-detectarea și tratamentul prompt al hipertensiunii este o măsură de bază

CHISTURI RENALE – ce complicații apar și cum se tratează?

Hipertensiunea arterială

-tensiunea arterială ținută sub control întârzie progresia bolii către insuficiență renală

-dieta cu cantitate mai redusă de sodiu și grăsimi, aportul moderat de proteine, contribuie la menținerea tensiunii arteriale normale

-întreruperea fumatului și exercițiile fizice moderate și constante au și ele efect benefic

-medicația anti-hipertensivă prescrisă nu trebuie luată doar din când în când, atunci când ”credem” că avem tensiune mare;

-alegerea antihipertensivelor nu este întâmplătoare; clasele de medicamente care s-au dovedit potrivite în boala polichistică sunt:

inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei ( Enalapril, Captopril etc) și

blocanți de receptori de angiotensină (Candesartan, Telmisartan etc)

tensiunea care se urmărește a fi obținută cu tratament este între 95/60 mmHg și 110/75 mmHg, spre deosebire de cei fără boală renală ( la aceștia targetul este între 120/70 mmHg și 130/80 mmHg)

-studiile arată că menținerea tensiunii în limitele indicate încetinește creșterea volumului chisturilor cu 1% pe an

Atenție! Chisturi renale – tratamentul hipertensiunii este cheia în boala polichistică

Durerea

-de obicei este controlată cu acetaminofen ( paracetamol)

-atenție că antiinflamatoarele nesteroidiene de tipul ibuprofen, diclofenac etc pot avea efecte secundare renale

-uneori, când durerea este severă și constantă, medicul poate indica intervenția chirurgicală

Infecția urinară

-trebuie tratată prompt cu antibiotice pentru a preveni apariția pielonefritei și afectarea rinichilor

Hematuria( urina cu sânge)

-consumul de lichide trebuie crescut dacă apare acest simptom, pentru a dilua eventualele cheaguri de sânge și a împiedica blocarea tractului urinar

Litiaza renală

-se va trata prompt pentru a împiedica dezvoltarea calculilor mari ce blochează rinichiul

Insuficiența renală

-rinichii îsi pierd capacitatea de a îndepărta reziduurile

-dializa sau transplantul renal se impun la un moment dat pe parcursul evoluției insuficienței renale

S-au făcut progrese în ceea ce se stie despre această boală și astăzi se consideră că evoluția ei spre insuficiență renală numai este obligatorie.

Surse: THE LANCET – Autosomal dominant polycystic kidney disease, martie 2019, Mayo Clynic – Polycystic kidney disease

Lasă un răspuns

Newsletter

%d blogeri au apreciat: