Colesterol crescut

Nivelul de colesterol crescut în sânge este o problemă a multora dintre noi. Colesterolul este o substanță care circulă în sângele nostru sub o formă legată de proteine. De aceea vorbim despre LDL colesterol sau colesterolul rău și HDL colesterol sau colesterolul bun.

Organismul are nevoie de colesterol pentru a construi celule normale, dar când colesterolul depășește valorile normale crește și riscul de boli cardiovasculare.

1. Care sunt tipurile de colesterol?

Colesterolul este o substanță conținută în grăsimile (lipidele) din sânge. Colesterolul este transportat în sânge atașat de proteine. Această combinație colesterol-proteină se numește lipoproteină.

Diferitele tipuri de colesterol se clasifică după tipul de lipoproteină în care colesterolul este încorporat pentru a fi transportat. Aceste tipuri sunt:

LDL colesterol sau colesterolul ”rău”

LDL colesterol poate duce la îngroșarea pereților arterelor făcându-le mai strâmte și mai rigide. Depozitele de colesterol din artere vor face sângele să circule mai greu. Ca urmare, inima nu va primi un aport optim de oxigen, ceea ce va crește riscul de infarct.

Nici creierul nu va primi aportul necesar de oxigen, crescând astfel riscul de accident vascular cerebral.

Află mai mult LDL Colesterol: Care sunt valorile periculoase?

HDL colesterol sau colesterolul ”bun”

HDL colesterol este forma care ”culege” excesul de colesterol din sânge și îl transportă la ficat. De aceea este bună o valoare crescută a HDL, cel puțin teoretic.

Află mai mult HDL Colesterol: Valori normale

2. Simptome de colesterol crescut

Colesterolul ridicat nu produce niciun simptom care să avertizeze că avem o problemă.

Până ce nu se va declanșa o afecțiune generată de colesterolul crescut, simpla creștere a valorii lui sanguine nu produce simptome.

3. Care sunt cauzele pentru colesterol crescut ?

Factori pe care îi putem controla și care generează creșterea LDL și scăderea HDL sunt:

  • inactivitatea
  • obezitatea
  • dieta nesănătoasă

Factori pe care nu-i putem controla sunt:

  • moștenirea genetică sau factorii ereditari pot dicta ca celulele noastre să nu poată îndepărta eficient colesterolul LDL sau ca ficatul să producă prea mult LDL

Află mai mult Ce este hipercolesterolemia familială?

4. Stilul de viață poate fi răspunzător dacă avem colesterol crescut

Cel mai frecvent sunt răspunzătoare pentru colesterol crescut următoarele:

a. dieta

  • grăsimile saturate care se găsesc în produsele animale
  • grăsimile trans care se găsesc în semipreparate sau alimentele  procesate

Scopul utilizării grăsimilor trans de către producători este acela că ajută la prelungirea termenului de garanție, deci a prospețimii, și îmbunătățesc și aspectul.

Află mai mult Grăsimi alimentare: Care sunt și cum citim corect eticheta?

b. obezitatea

  • un indice de masă corporală de 30 sau mai mult crește riscul de a avea un colesterol ridicat
  • grosimea taliei – 102 sau mai mult pentru bărbați și 89 sau mai mult pentru femei

Aceste valori sunt de obicei conexate și cu un colesterol mare.

c. lipsa de mișcare, de exerciții fizice

Exercițiile fizice ajută la creșterea HDL, care va ajuta, la rândul său la eliminarea LDL.

d. fumatul

Afectează pereții vasculari făcându-i mai susceptibili de a acumula depozite de grăsime și, de asemenea, reduce nivelul HDL.

e. diabetul

Nivelul ridicat al glicemiei contribuie la creșterea LDL și scăderea HDL. De asemenea, sunt afectați pereții vasculari.

Află mai mult Cum influențează glicemia crescută nivelul de colesterol?

5. Ce complicații generează colesterolul mărit în sânge?

Colesterolul ridicat în sânge generează, în timp arterioscleroză.

Arterioscleroza are la bază acumularea periculoasă de colesterol și alte depozite în pereții arterelor. Aceste depozite, sub formă de plăci, pot reduce fluxul sanguin prin artere.

colesterol crescut

Urmările cele mai de temut ale arteriosclerozei sunt:

a. durere în piept sau durere toracică

Dacă sunt afectate arterele coronare (cele care transportă sânge către propria inimă) se poate declanșa durere în piept de cauză anginoasă (angina pectorală). Aceasta semnalizează că inima nu este suficient irigată cu sânge. Este un important semnal de alarmă care trebuie să ne trimită la cardiolog.

Află mai mult Durerea în piept care vine și pleacă: este inima de vină?

b. infarctul de miocard

Dacă o placă de colesterol se rupe, la acel nivel se poate forma un cheag de sânge. Acesta poate bloca fluxul sanguin prin acea arteră. Dacă alimentarea cu sânge a unei porțiuni a cordului încetează, va urma un infarct de miocard.

Află mai mult Preinfarct sau infarct miocardic silențios: cum îți dai seama?

c. atacul vascular cerebral

Mecanismul este similar cu cel descris mai sus, pentru inimă. Dacă fluxul sanguin într-o anumită parte a creierului se blochează, apare accidentul vascular cerebral.

6. Cum putem preveni creșterea colesterolului LDL?

  • Dieta cu sare mai puțină, bogată în fructe, legume și cereale integrale
  • Reducerea cantității de grăsimi animale.
  • Scăderea în greutate și menținerea unei greutăți normale.
  • Oprirea fumatului.
  • Exerciții fizice minimum 30min pe zi.
  • Consum moderat de alcool.

Află mai mult 5 Alimente care scad colesterolul: Ce alegem? Ce evităm?

7. Când ne adresăm la medic?

Întreabă medicul de familie dacă ar trebui să faci o analiză a colesterolului din sânge. Recomandările variază cu vârsta. Retestarea este necesară de obicei o dată la 5 ani dacă totul este normal la prima testare.

Medicul poate recomanda o testare mai frecventă dacă există un risc familial (rudele apropiate au un colesterol ridicat) sau dacă sunt asociate hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul.

Profilul lipidic este testul care se face din sânge pentru a măsura cantitatea de colesterol și cea de trigliceride.

Rezultatul acestui test te informează despre riscul de a face arterioscleroză. Deoarece simpla valoare crescută a colesterolului nu creează simptome, profilul lipidic este un important instrument de diagnostic și de estimare a riscului cardiovascular.

Află mai mult Cum interpretăm profilul lipidic?

8. Ce analize alcătuiesc profilul lipidic?

Profilul lipidic este un set de analize de sânge care ne arată următoarele valori:

1. Colesterolul total

2. LDL-colesterolul

3. HDL-colesterolul

4. Trigliceridele – sunt alte tipuri de grăsimi din sânge. Când mâncăm, organismul convertește toate caloriile de care nu avem nevoie în trigliceride.
Acestea sunt depozitate în celulele adipoase. Creșterea trigliceridelor se asociază cu: obezitatea, consumul exagerat de dulciuri sau alcool, sedentarismul, diabetul zaharat cu nivele crescute ale glicemiei.

Află mai mult Care sunt valorile colesterolului care trag un semnal de alarmă?

9. Cine ar trebui să efectueze un profil lipidic?

a. adulții cu risc de a avea colesterolul ridicat ar trebui să facă profilul lipidic o dată la 5 ani

b. testul trebuie efectuat mai frecvent dacă există antecedente familiale de colesterol ridicat sau dacă ne încadrăm în una dintre următoarele categorii:

  • supraponderal/obez
  • sedentar
  • diabet
  • alimentație bogată în grăsimi
  • fumat
  • bărbați peste 45 ani și femei peste 50 ani

c. persoanele cu antecedente de infarct miocardic sau accident vascular cerebral trebuie să monitorizeze regulat profilul lipidic pentru a urmări eficiența tratamentului

Află mai mult Este vinovat metabolismul leneș pentru creșterea în greutate?

10. Când se face profilul lipidic la copii?

Pentru copii, ghidurile americane precizează:

  • la copii profilul lipidic se va efectua, dacă este necesar, între 9-11 ani și apoi între 17-21 ani
  • între 12-16 ani modificările hormonale pot conduce la rezultate fals pozitive

Obezitatea la vârsta adolescenței poate fi anticipată din timp. Indexul de masă corporală calculat de pediatru poate face această predicție.

Obezitatea la copii poate deveni obezitatea adultului cu toate complicațiile cunoscute: diabet tip 2, boli cardiovasculare, cancere sau boala Alzheimer.

11. Cum citim profilul lipidic?

Colesterol total

  • sub 200mg/dl = de dorit
  • 200-239mg/dl = colesterol crescut crescut borderline (la limită)
  • mai mare de 240mg/dl = colesterol crescut

LDL-colesterol

sub 70mg/dl = cel mai bun pentru cei cu diabet/boli cardiovasculare
sub 100mg/dl = optim pentru cei cu risc de boli cardiovasculare
100-129mg/dl = se consideră optim dacă nu există boli cardiovasculare, dar crescut dacă există boli cardiace
130-159mg/dl = se consideră borderline (la limită) pentru cei fără boli cardiovasculare, dar crescut mult pentru cei cu boli cardiace
160-189mg/dl = se consideră crescut pentru cei fără boli cardiovasculare și foarte crescut pentru cei cu boli cardiace
peste 190mg/dl se consideră foarte crescut pentru toate categoriile

HDL colesterol

  • sub 40mg/dl = mic
  • 40-59mg/dl = mai bun
  • mai mare de 60mg/dl = cel mai bun

Trigliceride

  • sub 150mg/dl = de dorit
  • 150-199mg/dl = crescute borderline (la limită)
  • 200-499mg/dl = crescute
  • peste 500mg/dl = foarte crescute

Dacă rezultatele nu sunt bune, nu este un motiv de disperare. Întreruperea fumatului, câteva schimbări de dietă și o viață mai activă vor ajuta la normalizare.

Dacă nu sunt suficiente aceste măsuri, atunci există medicamente ce pot ajuta la scăderea colesterolului.

Află mai mult Trigliceride crescute: 10 lucruri bine de știut

12. Este bine să consumăm ouă dacă avem colesterol crescut?

Recomandările specialiștilor sunt de: 100-300 mg de colesterol pe zi.

Un ou are aproximativ 186 mg colesterol, integral conținut în gălbenuș.
Dar studiile științifice arată că majoritatea oamenilor sănătoși consumă aproximativ 7 ouă/săptămână, fără nicio creștere a riscului cardiovascular.

Rezultatele sunt puțin diferite pentru diabetici la care unele cercetări susțin că 7 ouă/săptămână ar crește riscul cardiovascular, iar alte studii nu confirmă.
Pentru această categorie de persoane nu există încă o recomandare cu certitudine științifică. De aceea se recomandă precauție.

13. Care este top-ul alimentelor care ajută să reducem LDL-colesterolul?

Câteva modificări ale dietei plus mai multă mișcare și alte obiceiuri sănătoase pot fi de folos pentru reducerea nivelului de colesterol:

ovăzul, tărâțele de ovăz și grâu, alimentele bogate în fibre (fasolea, varza de Bruxelles, merele, perele).

Toate conțin fibre solubile care reduc absorbția colesterolului în sânge.

Este demonstrat că 5-10g de fibre solubile pe zi reduc LDL-colesterolul. O porție de cereale cu ovăz sau tărâțe de ovăz aduce 3-4g de fibre. Dacă adaugi fructe (banane, fructe de pădure, de exemplu) crește și mai mult aportul de fibre.

Află mai mult Cum să creștem fibrele din dietă?

peștele și grăsimile Omega 3

Peștele gras are cantități importante de Omega 3 care reduce nivelul trigliceridelor, dar și tensiunea arterială și riscul de a face tromboze (cheaguri de sânge).

La persoanele care au în antecedente un infarct de miocard, Omega 3 s-a dovedit a reduce riscul de moarte subită.

American Heart Association recomandă cel puțin două porții de pește pe săptămână, la cuptor sau pe grătar, pentru a evita grăsimile nocive. Cele mai recomandate tipuri de pește sunt: somon, macrou, hering, ton, păstrăv.

Află mai mult 7 tipuri de pește bogat în omega 3

nuci, alune,arahide, fistic, nuci pecan, nuci braziliene și, în general, orice tip de nuci

Îmbunătățesc nivelul colesterolului și studiile au confirmat reducerea riscului de complicații la cei cu infarct în antecedente.

avocado

Avocado este o sursă bogată de nutrienți și de grăsimi monosaturate.

Cercetătorii susțin că 1 avocado/zi ar fi bine să facă parte din dieta pentru o inimă sănătoasă deoarece reduce nivelul LDL-colesterol.
Se recomandă adaosul de felii de avocado în salată și nu consumul de sos guacamole cu cipsuri!!!

ulei de măsline

Încearcă să înlocuiești orice tip de grăsime din dietă cu uleiul de măsline. Se poate folosi pentru gătit, dar și în salate sau în loc de unt.

Află mai mult Cel mai bun ulei de gătit: cum alegem?

14. Ce tipuri de grăsimi trebuie evitate?

Grăsimile saturate – conținute în carne, unt, brânză, de exemplu – cresc colesterolul total.

Caloriile din dieta noastră care provin din acest tip de produse este bine să nu depășească 7% pe zi. Colesterolul LDL va scădea cu 8-10% dacă reușim.

Grăsimile trans – care pe etichete sunt consemnate ca ”uleiuri vegetale parțial hidrogenate” – se găsesc preponderent în margarine și dulciuri, dar și în alte produse alimentare procesate. Acest tip de grăsimi cresc nivelul colesterolului total.

Citește mai departe…

Ateroscleroza. Ghid complet
Care este legătura între colesterol mărit și tiroidă?
LDL-colesterol: valori normale, valori periculoase
Statinele care scad colesterolul, pot provoca diabet?
4 idei greșite despre colesterolul mărit

Bibliografie

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.

Îți recomandăm

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.
- Anunț -

Urmărește-ne

2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă
- Anunț -

Articole recente