Anunțuri publicitare
sept. 02, 2018 Servus Expert Doctorul zilei, Sănătate Niciun comentariu

Colesterolul ridicat în sânge. 15 întrebări și răspunsuri corecte

Ne punem diferite întrebări legate de colesterol, dar nu toate răspunsurile au o bază științifică. Colesterolul este o substanță care circulă în sângele nostru legată de proteine, nu singură. Organismul are nevoie de colesterol pentru a construi celule normale, dar când colesterolul este ridicat în sânge (nivel peste normal), poate crește riscul cardiovascular.

Care sunt tipurile de colesterol?

Colesterolul este o substanță conținută în grăsimile (lipidele) din sânge. Colesterolul este transportat în sânge atașat de proteine. Această combinație colesterol-proteină se numește lipoproteină.

Diferitele tipuri de colesterol se clasifică după tipul de lipoproteină în care colesterolul este încorporat pentru a fi transportat. Aceste tipuri sunt:

LDL (low density lipoprotein) sau colesterolul ”rău”, numit astfel deoarece poate îngroșa pereții arterelor făcându-le mai strâmte și mai rigide. Depozitele de colesterol din artere vor face sângele să circule mai greu. Ca urmare, inima nu va primi un aport optim de oxigen, ceea ce va crește riscul de infarct.

Nici creierul nu va primi aportul necesar de oxigen, crescând astfel riscul de accident vascular cerebral.

HDL (high-density lipoprotein) sau colesterolul ”bun”, care ”culege” excesul de colesterol din sânge și îl transportă la ficat. De aceea este bună o valoare crescută a HDL, cel puțin teoretic.

Ce simptome produce colesterolul ridicat?

Colesterolul ridicat nu produce niciun simptom care să avertizeze că avem o problemă. Până ce nu se va declanșa o afecțiune generată de colesterolul crescut, simpla creștere a valorii lui sanguine nu produce simptome.

Care sunt cauzele pentru care avem colesterol ridicat?

Factori pe care îi putem controla și care generează creșterea LDL și scăderea HDL sunt:

  • inactivitatea
  • obezitatea
  • dieta nesănătoasă

Factori pe care nu-i putem controla sunt:

  • genetica/factorii ereditari pot dicta ca celulele noastre să nu poată îndepărta eficient colesterolul LDL sau ca ficatul să producă prea mult LDL

Care sunt factorii de risc pentru creșterea colesterolului?

Pot genera creșterea colesterolului:

1. dieta – grăsimile saturate care se găsesc în produsele animale și grăsimile trans care se găsesc în semipreparate sau alimentele  procesate (scopul utilizării lor de către producători este acela că ajută la prelungirea termenului de garanție, deci a prospețimii, și îmbunătățesc și aspectul).

2. obezitatea

  • un indice de masă corporală de 30 sau mai mult crește riscul de a avea un colesterol ridicat
  • circumferința taliei – 102/mai mult pentru bărbați și 89/mai mult pentru femei

Aceste valori sunt de obicei conexate și cu un colesterol mare.

3. lipsa de mișcare, de exerciții fizice

Exercițiile fizice ajută la creșterea HDL, care va ajuta, la rândul său la eliminarea LDL.

4. fumatul

Afectează pereții vasculari făcându-i mai susceptibili de a acumula depozite de grăsime și, de asemenea, reduce nivelul HDL.

5. diabetul

Nivelul ridicat al glicemiei contribuie la creșterea LDL și scăderea HDL. De asemenea, sunt afectați pereții vasculari.

Ce complicații generează colesterolul ridicat în sânge?

Colesterolul ridicat în sânge generează, în timp. ateroscleroză. Pe scurt, această afecțiune are la bază acumularea periculoasă de colesterol și alte depozite în pereții arterelor. Aceste depozite, sub formă de plăci, pot reduce fluxul sanguin prin artere.

Urmările sunt:

1. durere în piept / durere toracică

Dacă sunt afectate arterele coronare (cele care transportă sânge către propria inimă) se poate declanșa durere în piept de cauză anginoasă (angina pectorală). Aceasta semnalizează că inima nu este suficient irigată cu sânge. Este un important semnal de alarmă care trebuie să ne trimită la cardiolog.

2. infarctul de miocard

Dacă o placă de colesterol se rupe, la acel nivel se poate forma un cheag de sânge. Acesta poate bloca fluxul sanguin prin acea arteră. Dacă alimentarea cu sânge a unei porțiuni a cordului încetează, va urma un infarct de miocard.

3. atacul vascular cerebral

Mecanismul este similar cu cel descris mai sus, pentru inimă. Dacă fluxul sanguin într-o anumită parte a creierului se blochează, apare accidentul vascular cerebral.

Cum putem preveni creșterea colesterolului LDL?

1. Dieta cu sare mai puțină, bogată în fructe, legume și cereale integrale (dieta DASH este aprobată de American Heart Association, deoarece studiile științifice susțin eficiența ei în reducerea riscului cardiovascular).

2. Reducerea cantității de grăsimi animale.

3. Scăderea în greutate și menținerea unei greutăți normale.

4. Oprirea fumatului.

5. Exerciții fizice minimum 30min pe zi.

6. Consum moderat de alcool.

Când să ne adresăm medicului?

Întreabă medicul de familie dacă ar trebui să faci o analiză a colesterolului din sânge. Recomandările variază cu vârsta. Retestarea este necesară de obicei la 5 ani dacă totul este normal la prima testare.

Medicul poate recomanda o testare mai frecventă dacă există un risc familial (rudele apropiate au un colesterol ridicat) sau dacă sunt asociate hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul.

Profilul lipidic este testul care se face din sânge pentru a măsura cantitatea de colesterol și cea de trigliceride.

Rezultatul acestui test te informează despre riscul de a face arterioscleroză. Deoarece simpla valoare crescută a colesterolului nu creează simptome, profilul lipidic este un important instrument de diagnostic și de estimare a riscului cardiovascular.

Ce valori alcătuiesc profilul lipidic?

1. Colesterolul total

2. LDL-colesterolul

3. HDL-colesterolul

4. Trigliceridele – sunt alte tipuri de grăsimi din sânge. Când mâncăm, organismul convertește toate caloriile de care nu avem nevoie în trigliceride. Acestea sunt depozitate în celulele adipoase. Creșterea trigliceridelor se asociază cu: obezitatea, consumul exagerat de dulciuri sau alcool, sedentarismul, diabetul zaharat cu nivele crescute ale glicemiei.

Cine ar trebui să efectueze un profil lipidic?

1. adulții cu risc mediu de a avea colesterolul ridicat ar trebui să facă profilul lipidic o dată la 5 ani

2. testul trebuie efectuat mai frecvent dacă există antecedente familiale de colesterol ridicat sau dacă ne încadrăm în una dintre următoarele categorii:

  • supraponderal/obez
  • sedentar
  • diabet
  • alimentație bogată în grăsimi
  • fumat
  • bărbați peste 45 ani și femei peste 50 ani

3. persoanele cu antecedente de infarct miocardic/accident vascular cerebral trebuie să monitorizeze regulat profilul lipidic pentru a urmări eficiența tratamentului

Când se face profilul lipidic la copii?

Recomandările americane de specialitate spun:

  • la copii profilul lipidic se va efectua, dacă este necesar, între 9-11 ani și apoi între 17-21 ani
  • între 12-16 ani modificările hormonale pot conduce la rezultate fals pozitive

Cum citim profilul lipidic?

1. COLESTEROLUL TOTAL

  • sub 200mg/dl = de dorit
  • 200-239mg/dl = crescut borderline (la limită)
  • mai mare de 240mg/dl = crescut

2. LDL-colesterol

  • sub 70mg/dl = cel mai bun pentru cei cu diabet/boli cardiovasculare
  • sub 100mg/dl = optim pentru cei cu risc de boli cardiovasculare
  • 100-129mg/dl = se consideră optim dacă nu există boli cardiovasculare, dar crescut dacă există boli cardiace
  • 130-159mg/dl = se consideră borderline (la limită) pentru cei fără boli cardiovasculare, dar crescut mult pentru cei cu boli cardiace
  • 160-189mg/dl = se consideră crescut pentru cei fără boli cardiovasculare și foarte crescut pentru cei cu boli cardiace
  • peste 190mg/dl se consideră foarte crescut pentru toate categoriile

3. HDL-colesterol

  • sub 40mg/dl = mic
  • 40-59mg/dl = mai bun
  • mai mare de 60mg/dl = cel mai bun

4. TRIGLICERIDE

  • sub 150mg/dl = de dorit
  • 150-199mg/dl = crescute borderline (la limită)
  • 200-499mg/dl = crescute
  • peste 500mg/dl = foarte crescute

Dacă rezultatele nu sunt bune, nu este un motiv de disperare. Întreruperea fumatului, câteva schimbări de dietă și o viață mai activă vor ajuta la normalizare. Dacă nu sunt suficiente aceste măsuri, atunci există medicamente ce pot ajuta la scăderea colesterolului.

Medicul de familie și medicul cardiolog pot oferi îndrumarea necesară.

Este bine să consumăm ouă dacă avem colesterolul mare?

Recomandările de dietă americane sunt de: 100-300mg de colesterol pe zi.

Un ou are aproximativ 186 mg colesterol, integral conținut în gălbenuș.

Dar studiile științifice arată că majoritatea oamenilor sănătoși consumă aproximativ 7 ouă/săptămână, fără nicio creștere a riscului cardiovascular.

Rezultatele sunt puțin diferite pentru diabetici la care unele cercetări susțin că 7 ouă/săptămână ar crește riscul cardiovascular, iar alte studii nu confirmă. Pentru această categorie de populație nu există încă o recomandare cu certitudine științifică. De aceea se recomandă precauție.

Care este top-ul alimentelor care ne ajută să reducem LDL-colesterolul?

Câteva modificări ale dietei plus mai multă mișcare și alte obiceiuri sănătoase pot fi de folos pentru reducerea nivelului de colesterol:

  • ovăzul, tărâțele de ovăz și grâu, alimentele bogate în fibre (fasolea, varza de Bruxelles, merele, perele).

Toate conțin fibre solubile care reduc absorbția colesterolului în sânge. Precizăm că: 5-10g de fibre solubile pe zi reduc LDL-colesterolul. O porție de cereale cu ovăz sau tărâțe de ovăz aduce 3-4g de fibre. Dacă adaugi fructe (banane, fructe de pădure, de exemplu) crește și mai mult aportul de fibre.

  • peștele și grăsimile Omega 3

Peștele gras are cantități importante de Omega 3 care reduce nivelul trigliceridelor, dar și tensiunea arterială și riscul de a face trombi (cheaguri de sânge). La persoanele care au în antecedente un infarct de miocard, Omega 3 s-a dovedit a reduce riscul de moarte subită.

American Heart Association recomandă cel puțin două porții de pește pe săptămână, la cuptor sau pe grătar, pentru a evita grăsimile nocive. Cele mai recomandate tipuri de pește sunt: somon, macrou, hering, ton, păstrăv.

  • nuci, alune,arahide, fistic, nuci pecan, nuci braziliene și, în general, orice tip de nuci

Îmbunătățesc nivelul colesterolului și studiile au confirmat reducerea riscului de complicații la cei cu infarct în antecedente.

  • avocado

Este o sursă bogată de nutrienți și de grăsimi monosaturate. Cercetătorii susțin că 1 avocado/zi ar fi bine să facă parte din dieta pentru o inimă sănătoasă deoarece reduce nivelul LDL-colesterol. Se recomandă adaosul de felii de avocado în salată și nu consumul de sos guacamole cu cipsuri!!!

  • ulei de măsline

Încearcă să înlocuiești orice tip de grăsime din dietă cu uleiul de măsline. Se poate folosi pentru gătit, dar și în salate sau în loc de unt.

Ce tipuri de grăsimi trebuie evitate?

  • Grăsimile saturate – conținute în carne, unt, brânză, de exemplu – cresc colesterolul total. Caloriile din dieta noastră care provin din acest tip de produse este bine să nu depășească 7% pe zi. Colesterolul LDL va scădea cu 8-10% dacă reușim.
  • Grăsimile trans – care pe etichete sunt consemnate ca ”uleiuri vegetale parțial hidrogenate” – se găsesc preponderent în margarine și dulciuri, dar și în alte produse alimentare procesate. Food and Drug Administration a impus o limită până la care producătorii mai pot adăuga uleiuri vegetale parțial hidrogenate: 1 Ianuarie 2021. Acest tip de grăsimi cresc nivelul colesterolului total.

Calculează indicele de masă corporală (BMI) și vezi dacă ai greutatea ideală⇒

Anunțuri publicitare

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: