Deficitul de vitamina K: semne, depistare, corectare

Vitamina K este un element cheie în producerea factorilor de coagulare la nivelul ficatului. De aceea, deficitul de Vitamina K se manifestă prin sângerare excesivă. Faptul devine cu atât mai important în cazul în care ne așteaptă o intervenție chirurgicală.

Există 2 forme de Vitamina K:

Vitamina K-1 sau filoquinona, pe care o găsim în plante de tipul spanac, varză tip kale sau alte vegetale cu frunze verzi.

Vitamina K-2 sau menaquinona care se produce natural în intestinul nostru. Dar se găsește și în produsele fermentate, carne, somon, lactate, gălbenuș de ou, varză murată.

Ambele tipuri de vitamina K sunt implicate în formarea unor proteine numite factori de coagulare, produse de către ficat.

Factorii de coagulare sunt cei care ajută la formarea cheagului de sânge atunci când ne tăiem și sângerăm sau când suferim alte tipuri de accidente.

Formarea cheagului de sânge este ”dopul natural” pe care îl pune organismul unui vas de sânge deschis. Este astfel împiedicată sângerarea excesivă: internă sau externă.

Cei mai mulți dintre noi ne procurăm vitamina K din alimente. Sunt însă anumite afecțiuni care scad absorbția și producția de vitamina K.

Deficitul de Vit. K este mai frecvent la nou-născut, la care poate să provoace așa numita sângerare prin deficit de Vitamina K.

Vitamina K2 a fost studiată în ultimele decade pentru rolurile ei multiple în prevenirea bolilor cardiovasculare, a osteoporozei sau cancerului.

vitamina k

Care sunt sursele naturale de vitamina K?

Doza zilnică necesară de Vitamina K este de 120 micrograme la bărbați și 90 micrograme la femei.

Surse de vitamina K1: vegetalele cu frunze verzi (varza, brocoli, kale, spanac, sparanghel) și fructe: kiwi, avocado, struguri

Surse de vitamina K2: lactatele fermentate, varza murată, carne de vită și porc, somon sau alt tip de pește gras, gălbenuș de ou.

Deficitul de Vitamina K: când este risc crescut?

Uneori absorbția sau producția proprie de Vit. K sunt afectate:

persoanele care consumă medicamente ce inhibă activitatea Vitaminei K (de tipul warfarină, trombostop)

tratamente antibiotice

doze excesive de Vitamina A sau E luate ca suplimente alimentare

boala celiacă

fibroza chistică

afecțiuni hepatobiliare

intervenții chirurgicale care au îndepărtat o parte din intestin

Este important să avertizăm medicul anestezist și chirurg dacă ne găsim într-una din situațiile de mai sus, înaintea unei intervenții chirurgicale. Sângerarea intraoperatorie este mai mare în caz de deficit de Vitamina K și suntem expuși riscurilor.

Anticoagulante noi în loc de trombostop: Beneficii și Riscuri

La nou-născut deficitul de Vit. K poate să apară în următoarele situații:

  • transfer insuficient de vit. K de la mamă la făt prin intermediul placentei
  • lapte matern care nu aduce aport suficient de vit. K
  • incapacitatea intestinului de a produce Vit. K proprie, în primele zile după naștere

Deficitul de Vitamina K: ce simptome apar?

Sângerarea excesivă este principalul simptom, dar sunt și alte semne care ne anunță că avem probleme cu coagularea sângelui:

vânătăile apar ușor, la traumatisme minore

apar mici cheaguri de sânge sub unghii

apar sângerări gingivale pe care le observăm la spălatul pe dinți

apar urme de sânge în scaun sau scaunul este negru ”ca păcura”

Sânge în scaun: 10 cauze digestive de sângerare

La nou-născut pot apărea:

  • sângerare excesivă la nivelul unde a fost întrerupt cordonul ombilical
  • sângerări la nivelul mucoaselor, pielii sau gastrointestinal
  • sângerări bruște intracraniene care pun viața în pericol

Deficitul de vit. K: depistare și corecție

La adult, deficitul este confirmat la teste de sânge pentru coagulare. Timpul de protrombină sau un derivat al lui, prescurtat INR, ne informează despre capacitatea de coagulare a sângelui.

Dacă valorile testelor de coagulare nu sunt normale, se va administra Vitamina K de către medic, sub formă injectabilă sau per os.

La nou-născut, American Academy of Pediatrics recomandă administrarea de Vitamina K la naștere, într-o doză unică de 0,5-1 mcg, mai ales dacă ne găsim în una dintre situațiile de mai jos:

  • prematuri
  • copii ale căror mame au tratament cu anticonvulsivante, anticoagulante, medicamente pentru tuberculoză
  • nou-născut cu afecțiuni hepatice sau gastrointestinale
  • nou-născuți hrăniți exclusiv la sân și expuși la antibiotice

De reținut:

semnele tulburărilor de coagulare: sângerări, hematoame, vânătăi

importanța informării medicului anestezist despre aceste fenomene sau despre eventuale tratamente anticoagulante înaintea unei intervenții chirurgicale

intervențiile chirurgicale efectuate în prezența tulburărilor de coagulare ne pot pune viața în pericol sau ne expun riscurilor transfuziei masive de sânge

De ce apar ușor vânătăi și sângerări?

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.

Articole Similare

Rămâi conectat/ă

1,861FaniÎmi place
2,623CititoriConectați-vă
20,269CititoriConectați-vă
- Advertisement -

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.
- Advertisement -

Articole recente