mai 27, 2019 Servus Expert Inspirație Niciun comentariu

DEMENȚA ALZHEIMER: 10 obiceiuri care cresc riscul


Demența Alzheimer: 10 obiceiuri proaste care cresc riscul

boala alzheimer, 10 obiceiuri proaste care cresc riscul

Demența Alzheimer este o boală degenerativă, ceea ce înseamnă că simptomele se agravează cu timpul. Principalele semne sunt legate de pierderea memoriei.

1.Izolarea socială

Avem nevoie de contacte sociale pentru a ne menține sănătoși în general și pentru a ne menține creierul în formă. Tendința către izolare și singurătate crește riscul de depresie și conduce la un declin al performanțelor cognitive, un declin rapid al funcțiilor creierului.

Persoanele care au prieteni, chiar dacă nu sunt neapărat prieteni apropiați, au șanse mult mai mici să dezvolte o boală Alzheimer în timp. Sunt, de asemenea, mai fericiți și mai productivi.

Hobiurile, sporturile, dansul pot crea prilejuri de a întâlni oameni noi și a lega relații.

2.Somnul insuficient

Respectarea celor 7-8 ore de somn/ zi s-a dovedit a avea multe avantaje, chiar și în ceea ce privește menținerea unei greutăți corporale normale.

Nerespectarea unui program de somn este unul dintre obiceiurile proaste pe care mulți le avem. Suntem tentați să ne amăgim că ”vom recupera” somnul pierdut.

Somnul insuficient este asociat cu creșterea riscului de demanță Alzheimer, dar și a celui de depresie. Apar probleme de deficit de atenție și memorie.

Ideal este să respectăm o rutină a somnului: să ne culcăm și să ne trezim la aceleași ore zilnic.

Dar există și alte metode eficiente în cazul în care avem probleme cu somnul.

3.Sedentarismul

Crește riscul de demență.

Crește riscul de hipertensiune arterială, diabet, boli cardiace, care și ele cresc riscul de boală Alzheimer.

Grădinăritul sau orice tip de mișcare timp de 30 min/zi este suficient pentru reducerea acestui risc și menținerea în formă a creierului. Stimulează neuroplasticitatea – capacitatea neuronilor de a forma noi conexiuni. Menține sănătoase vasele de sânge, deci și pe cele care irigă creierul și îi aduc aport de oxigen.

Demența Alzheimer: ce să evităm?

4.Consumul de calorii în exces

Excesul de calorii este asociat cu creșterea riscului de demență Alzheimer.

Obezitatea favorizează apariția hipertensiunii, a diabetului, a bolilor de inimă care, așa cum am mai precizat, cresc riscul de deteriorare a funcțiilor creierului.

Medicul de familie și medicul nutriționist sunt persoane cu care se poate stabili un plan de dietă echilibrată care să aibă rezultate durabile în timp.

Atenție la feluritele reclame cu diete sau suplimente alimentare pentru slăbit. Există riscuri semnificative pentru sănătate dacă încercăm aplicarea unor metode minune.

Dieteticienii au stabilit chiar o dietă optimă pentru a menține sănătatea creierului. se numește dieta MIND și are la bază cam aceleași principii cu dieta mediteraneană pe care am promovat-o intens pe acest site:

-carne roșie mai puțin de 4 ori pe săptămână ( dieta mediteraneană restricționează consumul de carne roșie la o dată/lună)

-evitarea zahărului

-baza alimentației să fie vegetalele cu frunze verzi, cerealele integrale, toate tipurile de nuci și semințe, fructele de pădure; toate sunt bogate în nutrienți și antioxidanți și au efecte anti-îmbătrânire, contribuind și la menținerea funcțiilor adecvate ale creierului

5.Expunerea insuficientă la lumina naturală

Cercetătorii au demonstrat că expunerea insuficientă la lumina naturală ne crește riscul de depresie și de demență Alzheimer.

Expunerea adecvată la lumina soarelui este necesară și pentru menținerea unui nivel optim de vitamina D. De această vitamină depinde sănătatea oaselor, dar ne influențează și dispoziția psihică.

Persoanele cu pielea deschisă la culoare își procură doza de vitamină D prin expunere la soare mai puțin de 15 min, în timp ce pielea închisă la culoare necesită o expunere de câteva ore.

Atenție însă, să evităm arsurile solare și expunerea la radiațiile UV în miezul zilei, care pot crește riscul de melanom malign.


Demența Alzheimer este un tip de demență care apare la adultul vârstnic.1 din 14 persoane peste 65 ani are această boală. Totuși, primele semne pot apărea înaintea vârstei de 65 ani.

6.Deshidratarea

Deshidratarea afectează buna funcționare a creierului. Este ușor de observat că ne concentrăm mai greu, că avem tulburări de comportament (iritabilitate, nervozitate) când suntem deshidratați.

Nu trebuie așteptată setea. Când setea a apărut deja există un grad de deshidratare. este bine să consumăm lichide constant.

7.Fumatul

Fumătorii au risc crescut de demență, inclusiv demența Alzheimer.

Pierderea memoriei, riscul crescut de diabet, boli cardiace, hipertensiune, accidente vasculare și cancer (pulmonar sau vezical) sunt argumente solide pentru a renunța la fumat.

8.Poluarea sonoră

Piederea auzului afectează funcțiile creierului și crește riscul de demență. O explicație ar fi că creierul se concentrează să înțeleagă ceea ce se spune și nu se poate preocupa suficient de memorarea datelor.

Este bine să ne protejăm auzul. Muzica nu ar trebui ascultată la un volum mai mare de 60% din maxim. Iar timpul de ascultare trebuiee și el limitat dacă folosim căști.

Protejarea auzului ne protejează creierul.

9.Excesul de zahăr

Consumul excesiv de zahăr alterează echilibrul bacteriilor ”bune” care ne populează tractul digestiv (microbiomul). Iar acestea se pare că sunt implicate și în sănătatea creierului nostru.

10.Excesul de sare

Hipertensiunea se asociază cu creșterea riscului de accidente vasculare cerebrale, dar și cu declinul funcțiilor creierului.

Controlul regulat al tensiunii arteriale și limitarea consumului de sodiu sub 1,5 g/zi ne ajută să ne menținem valori corespunzătoare ale presiunii în vasele sanguine.

Lasă un răspuns

Newsletter

%d blogeri au apreciat: