Dieta pentru guta: Ce alegem? Ce evitam?

Guta este un tip de artrită inflamatorie cauzată de depunerea cristalelor de acid uric la nivelul articulațiilor. Dieta pentru guta sau regimul alimentar joacă un rol important, alături de medicație, în reducerea nivelului de acid uric, în reducerea frecvenței atacurilor de gută.

Guta apare frecvent asociată cu alte afecțiuni: sindrom metabolic, hipertensiune și boli coronariene. Respectarea dietei are efecte benefice și asupra acestor afecțiuni asociate gutei.

Guta și sindromul metabolic

Aproape 63% din persoanele cu gută au sindrom metabolic. Diagnosticul de sindrom metabolic presupune:

-obezitate de tip abdominal (circumferința taliei mai mare de 94 cm la bărbat și mai mare de 80 cm la femeie)

plus 2 din următoarele 4 criterii:

  • trigliceride în sânge mai mari de 150 mg/dl
  • HDL- colesterol mai mic de 40 mg/dl
  • tensiune arterială mare, peste 130/85  mmHg
  • diabet zaharat tip 2 diagnosticat sau glicemia pe nemâncate peste 100 mg/dl (5,6 mmol/l)

Hipertensiunea la cei cu gută este direct proporțională cu nivelul acidului uric în sânge. De asemenea, riscul de infarct miocardic este crescut cu peste 25% față de persoanele fără gută.

Regimul alimentar joacă un rol important atât în reducerea nivelului de acid uric, dar și în corectarea componentelor sindromului metabolic.

Află mai mult Ce este sindromul metabolic și cum putem preveni?

Dieta pentru guta: principii de urmat

1. Înlocuirea proteinelor de origine animală cu cele de origine vegetală

Degradarea purinelor duce la formarea de acid uric. Iar creșterea acidului uric în sânge poate duce la depunerea cristalelor de acid uric la nivelul articulațiilor.

Alimente bogate în purine: carnea, organele, fructe de mare, legume cu conținut mare de proteine (de exemplu edamame,fasole, linte, năut, quinoa) și ciuperci.

Mult timp s-a recomandat evitarea tuturor acestor alimente pentru a evita atacurile de gută.

Studii recente au demonstrat că:

  • este importantă sursa de proteine: fiecare porție de carne în plus pe zi crește riscul de gută cu 21%, în timp ce proteinele din surse vegetale nu cresc acest risc
  • dieta vegetariană scade nivelul de acid uric și este actualmente considerată o dietă promițătoare în tratamentul gutei

Află mai mult Proteine: sursa este mai importantă decât cantitatea

2. Evitarea băuturilor îndulcite în dieta pentru guta

  • fructoza provenită din siropul de porumb este îndulcitorul folosit în industria producătoare de băuturi răcoritoare
  • fructoza este singurul carbohidrat cunoscut care crește direct acidul uric
  • tot fructoza predispune și la apariția rezistenței la insulină și a sindromului metabolic
  • studiile recente demonstrează legătura directă între consumul așa-numitelor ”soft-drinks” și creșterea acidului uric

3. Consumul de produse lactate degresate

Consumul unei porții de lapte degresat sau iaurt cu grăsimi puține, chiar și o dată la două zile, conduce la reducerea nivelului de acid uric în sânge.

Află mai mult Acid uric: 2 motive ca să iei corect tratamentul de guta

4. Cafea și ceai, avem voie?

  • nivelul de acid uric scade odată cu creșterea cantității de cafea băute
  • efectul este același și la cafeaua decofeinizată, pentru că nu cafeina este cea care reduce acidul uric
  • ceaiul nu influențează în niciun fel riscul de gută

5. Evitarea alcoolului

Riscul de gută este semnificativ mai mare la cei ce consumă alcool comparativ cu persoanele care nu consumă deloc

Există însă diferențe și între tipurile de băuturi alcoolice consumate:

  • berea crește cel mai mult nivelul acidului uric: 1 bere pe săptămână crește acidul uric cu 0,03 mg/ dl
  • efectul este același și pentru berea fără alcool
  • consumul de vin nu produce creșterea acidului uric în sânge; atenție însă la celelalte efecte negative ale excesului de alcool

Află mai mult Guta: Este consumul de carne singurul vinovat?

6. Vitamina C

  • vitamina C stimulează eliminarea acidului uric și scade și producția de urați
  • mai multe studii au comparat loturi de persoane cu gută la care s-au administrat suplimente cu vitamina C cu altele la care nu s-a suplimentat această vitamină
  • rezultatele au arătat că efectul benefic al vitaminei C apare la doze de minimum 500 mg/ zi

Află mai mult Ajută Vitamina C la răceală sau COVID?

7. Cireșele

Cercetările arată efectul benefic clar al consumului de cireșe, dar încă nu se poate stabili o cantitate recomandată.

8. Menținerea greutății corporale optime

Greutatea corporală raportată la înălțime ne permite să calculăm Indicele de Masă Corporală (IMC).

Riscul de gută crește direct proporțional cu greutatea
Față de o persoană cu Indice de Masă Corporală de 20 (normal), riscul de gută crește la 78% pentru cei cu IMC 25, 267% la cei cu IMC 30, 362% la cei cu IMC 35, 464% la cei cu IMC 40

Vegan sau vegetarian: Care este diferența?

Surse

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.

Îți recomandăm

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.
- Anunț -

Urmărește-ne

2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă
- Anunț -

Articole recente