Anunțuri publicitare
sept. 23, 2018 Servus Expert Nutriție - Diete - Rețete, Sănătate Niciun comentariu

Dieta și bolile de inimă. Tulburări de ritm cardiac. Dovezi științifice 2018

Dieta și bolile de inimă sau efectul factorilor alimentari asupra tulburărilor de ritm cardiac au constituit subiectul multor cercetări științifice.

Legătura dintre apariția sau agravarea bolilor de inimă (tulburări de ritm cardiac, în mod special) și obezitate sau consumul de alcool a fost deja stabilită clar.

Un studiu publicat în American Journal of Cardiology în iulie 2018 rezumă și efectele factorilor care țin de dietă în protecția sau generarea tulburărilor de ritm cardiac. De asemenea, analizează în paralel ce s-a putut dovedi științific, pe grupe mari de participanți, cu privire la efectul dietei în bolile de inimă în general, nu doar în cele generate de tulburările de ritm cardiac.

Analiza pornește de la piramida alimentară pentru pacienții cu tulburări de ritm cardiac și analizează separat fiecare element al piramidei.

 Care sunt dovezile științifice 2018 că dieta și bolile de inimă sunt strâns legate?

Dieta mediteraneană

  • Contribuie la reducerea hipertensiunii arteriale
  • Este eficientă în prevenția primară și secundară a fibrilației atriale. Fibrilația atrială este o tulburare a ritmului cardiac foarte larg răspândită. Insuficiența cardiacă este o complicație a acestei tulburări de ritm.
Dovezi:
  • Un studiu a inclus 6.705 participanți cu dietă mediteraneană (bazată preponderent pe ulei de măsline, legume, vegetale și fructe, cereale integrale). S-a constatat reducerea semnificativă a incidenței fibrilației atriale și a accidentului vascular la pacienții cu fibrilație.
  • Alt studiu cu 800 de participanți cu fibrilație atrială și care au aderat la acest tip de dietă, a constatat o rată de trecere spontană a fibrilației la ritm cardiac normal. Adică, fără intervenție medicală, inima și-a reluat ritmul normal.
  • Cel de-al treilea studiu analizat a cuprins peste 90.000 de femei post-menopauză și cu dietă mediteraneană de peste 10 ani, la care s-a constatat reducerea riscului de moarte subită.

Atenție! Moartea subită este cauzată, în principal, de stimularea excesivă a cordului produsă de adrenalină. Ritmul cardiac ce apare pe înregistrările EKG la pacienții ce purtau Holter este fibrilația ventriculară/tahicardia ventriculară în peste 80% din cazuri.

Studiile sunt solide și am putea spune că dieta și bolile de inimă este o legătură ce nu ar trebui neglijată.

NUCILE

  • probabil protective împotriva morții subite de cauză cardiacă
  • aportul substanțial de acid linoleic (în cantitate importantă în nucile obișnuite, dar și în semințele de in, canola, soia) previne bolile cardiace, în general
  • NU influențează profilul lipidic( colesterol, trigliceride)
Dovezi:
  • Studiu cu 61.000 de participanți adulți cu consum de nuci de 3 ori/săptămână și urmăriți timp de 17 ani. A constatat reducerea riscului de apariție a fibrilației atriale cu 18%.
  • Studiu cu 21.400 participanți pe o perioadă de peste 17 ani și cu consum de nuci de 2 ori/săptămână. A constatat reducerea riscului de moarte subită de cauză cardiacă cu 47%.

OMEGA 3

  • Dieta și bolile de inimă sunt strâns legate de consumul de pește bogat în Omega 3. Este eficient în combaterea afecțiunilor cardiace (insuficiența cardiacă, moartea subită, infarctul de miocard) și a accidentului vascular și sunt recomandate 2-3 porții/săptămână
  • NU există dovezi pentru efectele benefice ale suplimentelor alimentare cu Omega 3.
  • Beneficiile în fibrilația atrială NU sunt susținute foarte clar

Atenție! Studiile susțin efectul benefic al consumului de omega 3 din surse naturale(pește), NU al consumului de suplimente cu Omega 3.

CIOCOLATA

  • Consumul moderat reduce riscul de apariție a fibrilației atriale. Nu există dovezi ale efectului benefic după ce fibrilația s-a instalat.
  • Ciocolata cu lapte și ciocolata neagră au un conținut ridicat de grăsimi saturate și pot crește LDL-colesterolul. De aceea nu este recomandat consumul mai mult de o dată/săptămână.
  • Cacao și ciocolata sunt bogate în magneziu și flavanol (în special ciocolata neagră) care are proprietăți antiinflamatoare și antioxidante ce pot preveni procesele de fibrozare la nivelul inimii.
  • Conținutul de flavanol are și efect asupra peretelui vascular și efect anticoagulant.

Vezi și: Inflamația – o reacție de apărare. De ce ne temem de ea?

GRĂSIMILE TRANS și GRĂSIMILE SATURATE

  • Aportul crescut din aceste grăsimi crește riscul de tulburări de ritm
  • Reducerea consumului lor duce la scăderea LDL-colesterolului și a riscului de boli cardiovasculare în general
  • Grăsimile saturate care se găsesc în produsele animale și grăsimile trans care se găsesc în semipreparate sau alimentele  procesate. Scopul utilizării lor de către producători este acela că ajută la prelungirea termenului de garanție, deci a prospețimii, și îmbunătățesc și aspectul.

MINERALELE

Sodiu:
  • dieta bogată în sare este de evitat de către oricine, dar mai ales de către cei cu tulburări de ritm cardiac
  • dieta hiposodată (sodiu sub 2,3 g/zi) reduce dovedit tensiunea arterială
  • dieta cu multă sare crește dovedit riscul de accident vascular și boli cardiace
Potasiu:
  • dieta cu aport corespunzător de potasiu previne scăderea acestuia în organism
  • se știe că potasiul scăzut poate genera tulburări de ritm cardiac
Magneziu:
  • NU sunt dovezi care să susțină utilitatea suplimentării aportului de magneziu la pacienții cu fibrilație atrială
  • dieta bogată în magneziu (cereale din grâu, nuci, ciocolată neagră, vegetale cu frunze verzi cum este spanacul, avocado) este utilă la pacienții cu afecțiuni coronariene

Atenție! Deși magneziul este un factor important în mecanismele celulare NU se justifică aportul de suplimente alimentare care să conțină magneziu. Efectele acestor suplimente alimentare NU sunt dovedite științific.

VITAMINELE ANTIOXIDANTE

  • dieta bogată în vitamina C si D poate preveni apariția fibrilației atriale la persoanele cu risc
  • NU există suficiente dovezi care să susțină aportul suplimentar de vitamina D pentru prevenirea bolilor cardiovasculare
  • dozele crescute de vitamina E aduse cu suplimente alimentare cresc riscul cardiovascular

Concluzie:

Deși dieta mediteraneană în ansamblu este cea pentru care există dovezile științifice cele mai clare în prevenția aritmiilor atriale/ventriculare, trebuie menționate și efectele pozitive ale nucilor, cafelei, ceaiului, vitaminelor antioxidante și chiar și al ciocolatei.

Multe dintre studii au eșuat în demonstrarea vreunui beneficiu al administrării de suplimente cu magneziu sau omega 3.

Dieta și bolile de inimă sunt strâns legate și de grăsimile saturate, adaosul de sare, excesul de alcool (adică mai mult de 10-20 g alcool/zi) și băuturile energizante care au efecte nocive dovedite clar în tulburările de ritm cardiac și nu numai.

Medicul de familie și medicul cardiolog, care stabilesc diagnosticul, explică și riscurile pe care le are fiecare persoană.

Articolul vă ajută doar să vă decideți pentru un stil de viață sănătos. Dieta și bolile de inimă sunt un subiect de luat în considerare atât de către persoanele sănătoase, cât și de către cardiaci.

Vezi Ghidul în 4 pași pentru a începe să mînânci sănătos⇒

Dieta mediteraneană în diabet și boli de inimă. Pasul 1 – De ce să o practicăm?

Sursa: ” Effect of Dietary Factors on Cardiac Rhythm – Aleksandr Voskoboinik – American Journal of Cardiology, 4 July 2018

Anunțuri publicitare

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: