Disfagie sau dificultăți la înghițire

Disfagie este termenul medical care definește dificultatea la înghițit lichide sau solide. Înghițim greu sau suntem incapabili de a împinge bolul alimentar din gură către faringe și esofag.

Disfagia creează riscul ca alimentele sau lichidele să ajungă accidental în căile respiratorii (pneumonie de aspirație), de aceea cauza trebuie lămurită și tratată.

Cum înghițim normal?

Cavitatea bucală (gura) este prima componentă a tubului digestiv. În această zonă se găsesc și glandele salivare care participă la digestie.

Odată ce simțim mirosul alimentelor glandele salivare încep să secrete saliva. Secreția crește când percepem gustul alimentelor cu ajutorul papilelor gustative ale limbii.

Mestecarea alimentelor și contactul lor cu saliva duce la formarea bolului alimentar. Acesta este împins din gură în faringe. Faringele este a doua componentă a tubului digestiv.

Musculatura limbii și bolta palatină împing alimentele din gură în faringe în principal datorită reflexului de înghițire.

Din faringe, bolul alimentar poate urma două căi:

• normală: bolul alimentar sau lichidele sunt împinse în esofag prin contracția musculaturii faringelui; esofagul este a treia componentă a tubului digestiv

• accidentală: bolul alimentar sau lichidele trec din faringe în trahee și de aici în plămâni provocând pneumonia de aspirație (complicație gravă)

Esofagul este porțiunea tubului digestiv care conduce alimentele în stomac, tot prin contracții musculare, ritmice numite mișcări peristaltice.

La intrarea în stomac se află un inel muscular numit sfincter esofagian inferior. Deschiderea lui lasă alimentele să pătrundă în stomac.

Funcționarea incorectă a sfincterului esofagian poate provoca refluxul gastro-esofagian.

Ce este disfagia?

Disfagia este situația în care bolul alimentar sau lichidele nu avansează corect către stomac.

Dificultatea poate apărea la împingerea bolului alimentar din gură în faringe și din faringe în esofag – disfagia orofaringiană.

Sau la împingerea bolului alimentar de-a lungul esofagului – disfagie esofagiană.

Pentru aceste situații poate fi devină musculatura, dar și fibrele nervoase care controlează această musculatură; poate fi și o deficiență și a reflexului nervos de înghițire.

Cauze de disfagie

Disfagia orofaringiană poate avea două tipuri de cauze.

Cauze neuromusculare:

• accident vascular cerebral
• boala Parkinson
• scleroza multiplă
• tumori cerebrale
• miastenia gravis

Pentru aceste situații, medicul gastroenterolog va solicita părerea medicului neurolog.

Cauze structurale:

• faringita
• radioterapia
• cancer orofaringian
• după intervenții stomatologice sau chirurgicale în zona cap-gât
• gușă importantă
• despicătura de palat moale

Pentru aceste cauze medicul gastroenterolog va colabora cu medicul ORL-ist sau cu chirurgia oro-maxilo-facială.

Disfagia esofagiană poate avea drept cauze:

• esofagita erozivă provocată de refluxul acidului din stomac în esofag
• stenoza esofagiană (reducerea diametrului esofagului într-o anumită porțiune
• spasm esofagian
• tumori benigne/ maligne care țin de esofag sau care fac compresie din afară
• infecții
• esofagita eozinofilică ( de obicei la persoanele cu profil alergic, care au simultan și astm sau rinită alergică)
• esofagita provocată de înghițirea medicamentelor

Află mai mult ➡ Esofagita: de ce apare senzație de nod în gât?

La ce medic ne prezentăm?

Medicul de familie este primul căruia îi descriem problema. Acesta ne va îndruma pentru lămurirea cauzei la medicul gastroenterolog.

Acesta decide dacă va colabora cu celelalte specialități pentru lămurirea cauzei disfagiei: ORL sau neurologie.

Care sunt semnele însoțitoare pentru disfagie?

În disfagia orofaringiană dificultățile de înghițire:

• apar imediat ce persoana încearcă să înghită sau la câteva secunde după ce a înghițit
• se manifestă mai ales pentru lichide
• alimentele solide rămân în gât
• apare mai frecvent tuse și pericolul de aspirație în plămâni

În disfagia esofagiană, dificultățile de înghițire:

• apar intermitent (persoana poate mânca fără probleme micul dejun, dar nu și prânzul, de exemplu)
• alimentele se blochează la câteva minute după înghițire
• se manifestă mai ales pentru solide
• se însoțește de senzația de arsuri pe piept (reflux gastro-esofagian) sau durere în piept (spasm esofagian)
• tulburarea a apărut progresiv , s-a agravat în timp

Află mai mult ➡ Esofagita de reflux: simptome și tratament

Ce investigații se fac pentru disfagie?

Medicul stabilește ce investigații să solicite după cauza pe care o bănuiește.

Examinarea căilor respiratorii, radiografia cu bariu sau examinarea procesului de înghițire sub ecran fluoroscopic în timp real pot identifica dacă există un obstacol la înghițire și unde este situat.

Endoscopia digestivă superioară (gastroscopia) este o altă investigație necesară pentru lămurirea cauzei disfagiei.

Lămurirea cauzei tulburărilor de înghițire poate fi dificilă. Poate necesita investigații repetate.

Există și situația în care toate testele ies normale și nu poate fi stabilită o cauză clară a dificultăților de înghițire. Diagnosticul stabilit în acest caz va fi cel de disfagie funcțională.

Exercițiile de înghițire, practicate cu un specialist logoped inițial, devin foarte importante în acest caz (vezi mai jos).

Cum se tratează disfagia?

Tratamentul disfagiei diferă în funcție de cauza care o generează. Pentru o parte din cauze găsiți variantele de tratament tratate în articolele noastre.

În paralel cu tratamentul, se pot practica exerciții de înghițire. Încercăm să le descriem cât mai clar mai jos.

Află mai mult ➡ Reflux gastric: 5 măsuri eficiente

Exerciții pentru disfagie

1. Manevra Mendelson

• în timp ce înghițiți, ”mărul lui Adam” urcă și coboară; pune-ți mâna la nivelul gâtului pentru a percepe această mișcare
• manevra Mendelson presupune ca atunci când înghițim să oprim procesul când ”mărul lui Adam” este sus; și respirația este oprită atunci, reflex;
• păstrăm această poziție cât putem de mult, apoi lăsăm ”mărul lui Adam” să coboare ușor

2. Înghițirea supraglotică

• inspirăm adânc – ținem respirația și în acest timp înghițim saliva – expirăm

3. Manevra Masako

• împingem limba ușor în față și o prindem între dinți
• cu vârful limbii prins între dinți, înghițim saliva
• repetăm exercițiul de înghițire de câteva ori la rând

Citește mai departe…

Spasm esofagian: cauză de disfagie și durere în piept
Senzația de nod în gât
Picătura postnazală sau producția de mucus în exces
Răgușeala care nu trece. Când trebuie să mergi la medic?
Analize pentru depistarea la timp a cancerului