Anunțuri publicitare
sept. 23, 2018 Servus Expert Durerea, Sănătate Niciun comentariu

Dureri abdominale. Diverticuloza și diverticulita. Afecțiunile colonului

Diverticuloză sau diverticulită? Diverticuloza și diverticulita sunt afecțiuni ale colonului. Diverticulii sunt mici ”buzunare” formate în lungul tractului digestiv, în special de-a lungul colonului. Prezența lor justifică diagnosticul de diverticuloză. Când diverticulii se inflamează sau/și se infectează, afecțiunea se numește diverticulită și este cauză de dureri abdominale, tulburări de tranzit intestinal (constipație sau diaree), febră.

La cine apare diverticuloza?

  • Incidența afecțiunii crește cu vârsta. Aproximativ 50% dintre persoanele de 60 de ani au acest diagnostic.
  • Țările dezvoltate/industrializate au cazurile cele mai multe cu acest diagnostic, fiind incriminată dieta săracă în fibre .
  • Femeile albe, peste 40 de ani, fac mai frecvent boala, iar localizarea cea mai comună este la nivelul colonului stâng.
  • Diverticulita care complică diverticuloza apare în 15-25% din cazuri. Sunt mai afectați bărbații de această complicație.

Cum se explică apariția diverticulilor?

Musculatura peretelui intestinal are un punct slab pe unde mucoasa herniază formând un ”săculeț” sau diverticul.

Una dintre teoriile despre apariția acestei afecțiuni susține drept cauză creșterea presiunii în colon care generează slăbirea peretelui. Cercetările mai noi susțin implicarea mai multor factori:

  • factori genetici
  • modificări ale motilității intestinale (ale mișcărilor colonului) generate de degradarea transmisiei neurale apărută cu vârsta (este vorba despre plexul nervos mienteric care controlează mișcările colonului)
  • staționarea îndelungată a materiilor fecale( constipația cronică), cu modificarea  florei microbiene locale; acest fenomen generează inflamație cronică și creează condiții ca diverticuloza să se complice cu diverticulită
  • inflamația este fenomenul care apare în diverticuloză, fie că se complică cu diverticulită, fie că nu.

Vezi și: Inflamația – o reacție de apărare. De ce ne temem de ea?

Cine are risc să facă diverticuloza și diverticulita ?

Factorii de risc să apară diverticuloza și diverticulita sunt:

  • vârsta – incidența bolii crește cu avansarea în vârstă
  • obezitatea
  • fumatul
  • lipsa de mișcare
  • dieta bogată în grăsimi animale/carnea roșie

Atenție! Clasic se consideră că diverticuloza și diverticulita sunt cauzate de dieta săracă în fibre sau, cel puțin, apar ca factor favorizant al acestor afecțiuni. Totuși, un studiu din 2014 care a cuprins 47.000 de pacienți americani chemați pentru monitorizare (screening) a functiei colonului și colonoscopie, a constatat altceva:

  • fibrele nu  ne protejează de apariția diverticulozei, dar au un rol pozitiv în prevenirea complicațiilor
  • pacienții cu dietă vegetariană și aport mare de fibre s-a dovedit că au un risc mai mic de spitalizare datorată complicațiilor
  • mulți ani s-a crezut că este absolut contraindicat consumul de nuci și alte semințe în această afecțiune; este de fapt un mit! Consumul de nuci și semințe de orice fel nu s-a dovedit asociat cu creșterea complicațiilor (diverticulită, sângerare)

Care sunt simptomele diverticulitei?

Dacă nu este asimptomatică, atunci diverticuloza poate genera:

  • durere constantă pentru câteva zile, cel mai frecvent în partea stângă a abdomenului
  • greață și vărsături
  • febră 
  • sensibilitate abdominală
  • constipație (50% din cazuri) sau, mai puțin frecvent, diaree (25-35% din cazuri)

Atenție! În caz de perforație intestinală, simptomatologia este mult mai zgomotoasă, iar semnele sunt cele  de peritonită: rigiditate a musculaturii abdominale (abdomen de lemn), durere puternică, reacție de apărare la tentativele de palpare a abdomenului.

Care sunt complicațiile diverticulitei?

  • abces – când se adună puroi în diverticul
  • fistulă – comunicare anormală între două porțiuni de intestin sau intre intestin și vezică
  • sângerare din diverticul
  • peritonită prin inflamația- infectarea-ruperea peretelui intestinal.

ATENȚIE! Peritonita este o urgență medicală și necesită intervenție chirurgicală imediată!!!

Cum prevenim apariția diverticulitei?

  • exerciții  fizice – măcar 30 min/zi efectuate regulat
  • dieta bogată în fibre – scade riscul de diverticulită; fructele, legumele, vegetalele în general, înmoaie materiile fecale și favorizează deplasarea lor de-a lungul colonului
  • nucile și semințele NU provoacă/agravează diverticulita
  • hidratare abundentă – fibrele din dietă absorb multă apă; dacă nu consumăm lichide din abundență, fibrele vor provoca constipație în loc să favorizeze deplasarea materiilor fecale

Cum se stabilește diagnosticul de diverticulită?

Se diagnostichează, de obicei, în timpul unui atac acut. Trebuie excluse alte cauze de durere abdominală, de aceea medicul va efectua:

  1. Examen fizic, cu palparea abdomenului
  2. Teste de sânge: leucocitoză (creșterea numărului de globule albe) și markeri ai inflamației crescuți
  3. Examinarea materiilor fecale (coprocultură)
  4. Examinare computer-tomografică (CT) – este examinarea standard care se practică în urgență; are sensibilitate 94% și specificitate 99% pentru diagnostic
  5. Colonoscopia: este metoda principală de diagnostic pentru diverticuloză. Diverticuloza asimptomatică este găsită accidental la colonoscopia practicată pentru screening. Totuși, NU se utilizează în cazurile acute, pentru că există riscul perforării colonului în timpul examinării.

Ce alte boli dau simptome asemănătoare?

Simptome asemănătoare cu diverticuloza și diverticulita au:

Atenție! Medicul de familie este primul la care vom apela dacă avem simptome cronice, iar serviciul de urgență dacă durerea este acută, cu febră și grețuri, vărsături.

Care va fi tratamentul pentru diverticulita necomplicată?

Dacă simptomele sunt ușoare, foarte probabil tratamentul va fi efectuat la domiciliu.

Foarte probabil medicul va recomanda:

  • antibiotice pentru tratamentul infecției
  • dieta lichidiană pentru câteva zile, repausul intestinului permițându-i vindecarea; odată ce simptomele se îmbunătățesc, se pot adăuga treptat alimente solide
  • analgetice/medicamente care tratează durerea, de exemplu Paracetamol (acetaminofen)

Atenție! Medicul te va programa foarte probabil la o colonoscopie la 6 săptămâni după episodul acut. Nu este dovedită o legătură directă între diverticuloză și cancerul de colon! Dar colonoscopia va exclude posibilitatea existenței unui cancer de colon care să fi dat aceste simptome.

Forma necomplicată ajunge foarte rar la intervenție chirurgicală. Antibioticele alese țintesc atât germeni gram-negativi, cât și gram-pozitivi. Scopul antibioticelor este de a reduce șansele unei eventuale complicații sau a unei recăderi. Conduita europeană (bazată pe studii științifice) este de a nu administra antibiotice în formele ușoare/moderate. Ghidurile American Gastroenterological Association recomandă ca medicul  să interpreteze pentru fiecare caz în parte dacă se impune sau nu antibioterapia.

Care este tratamentul pentru diverticulita complicată?

Complicație înseamnă: flegmon, abces, fistulă, ocluzie, peritonită. Adică: tratament chirurgical.

Perforația colonului cu peritonită are o frecvență de apariție de 1-2%. Fistula aproximativ 12%. Cele mai multe traiecte fistuloase (comunicare) apar către organele vecine (vagin, vezică).

Ce complicații tardive poate da diverticuloza?

Deși nu se poate stabili de ce, pacienții cu diverticuloză pot dezvolta după un timp:

De aceea, se consideră că diverticuloza afectează calitatea vieții. Pacienții descriu anxietate, furie, depresie, lipsă de putere, sentimente de frustrare sau ostracizare socială. Interesant este că pacienții atribuie aceste efecte emoționale diverticulozei.

Cum putem preveni bolile diverticulare?

  • Din păcate, cu excepția tratamentului chirurgical, NU există o metodă care să prevină 100% reapariția unui episod de diverticulită. Clasic, tratamentul chirurgical este indicat dacă au fost 2 atacuri de diverticulită necomplicate. Nu trebuie uitat însă că orice intervenție chirurgicală are un risc.
  • Au fost studiate extins: dieta cu fibre, tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene( Vezi Beneficii și Riscuri), tratamentele antibiotice.
  • Riscul de recădere indicat de unele studii este de 13% pe o durată de 9 ani de urmărire.
  • Un alt studiu a constatat remisia în proporție de 86% după primul atac – nu a mai apărut alt episod în 9 ani de urmărire.
  • Ce se știe despre alimentația cu fibre? Nu există dovezi fără echivoc pentru faptul că această afecțiune este generată de dieta săracă în fibre. De asemenea, nu există dovezi fără echivoc că suplimentarea fibrelor în alimentație ar reduce riscul de reapariție a unui atac de diverticulită.
  • Ghidurile americane  de tratament recomandă suplimentarea alimentației cu fibre, dar specifică lipsa unor dovezi suficiente.
  • Aceleași ghiduri precizează că NU recomandă o antibioprofilaxie (rifamixină) deoarece nu se reduc șansele de recădere.
  • Probioticele, profilactic, deși nu reduc riscul de a repeta atacul (diverticuloza și diverticulita), îmbunătățesc simptomatologia (constipație, durere).

Medicul specialist va stabili conduita care este potrivită pentru diverticuloza și diverticulita, ținând seamă de particularitățile fiecărei persoane.

Surse:

1. Joseph D.Feuerstein et al. Diverticulosis and Diverticulitis. Mayo Clinic Proceedings, 2016

2. Bianchi.M. et al. Meta-analysis: Long-term Therapy with rifamixin in the management of uncomplicated diverticular disease.Aliment Pharmacol Therapy, 2011

3. Stollman, N.H.et al.Diagnosis and management of diverticular disease of the colon in adult American Journal Gastroenterology, 1999

Anunțuri publicitare

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: