CREIERUL UMAN și educatia muzicala

Educaţia muzicală ar trebui să înceapă în perioada prescolară. O dovedesc studiile ştiintifice care au interpretat rezultatele electroencefalografiilor (EEG).
Preocuparea timpurie a părinţilor pentru educaţia muzicală va avea efect de lungă durată asupra capacităţii de a învăţa a copiilor, a modului în care se vor dezvolta şi a capacităţii de a-şi controla emoţiile.

În prima decadă de viaţă, copiii au de 2 ori mai multe conexiuni neuronale şi de 2 ori mai multă activitate cerebrală decât adulţii.

creierul uman si educatie muzicala

CREIERUL UMAN

Studiul, apărut în Music Educators Journal, aparţinând cercetătorilor John W. Flohr şi Daniel C. Miller, a adus argumente pertinente. Modalitatea prin care cercetătorii „s-au uitat” în creierul copiilor a fost electroencefalograma (EEG). Acest tip de investigaţie măsoară şi înregistrează activitatea electrică a creierului.

Copiii implicaţi în studiu au fost împărţiţi în două grupe timp de 7 săptămâni. Jumătate au primit la clasa instrucţie şcolară clasică, iar cealaltă jumătate au primit educaţie muzicală. Au participat 22 de copii cu vârste între 4-6 ani.

Testele cognitive (sau de inteligenţă) de la sfârşitul perioadei de studiu au aratat, prin analiza EEG, că erau implicate mai multe arii ale creierului în rezolvarea problemelor impuse la cei ce primiseră instrucţie muzicală.

Educatia muzicala și conexiunile neuronale

40% dintre conexiunile de scurtă durată ale creierului şi 70% din conexiunile de lungă durată se datorează eredităţii. Asta sugerează că 30-60 % din conexiunile din creier se datorează influenţelor mediului în care trăim asupra eredităţii.

Educaţia muzicală a copiilor de la vârste mici stimulează conexiunile neuronilor. Există dovezi EEG că un copil neantrenat din punct de vedere muzical învaţă mai puţin eficient şi cu consum energetic mai mare faţă de copilul antrenat muzical.

Creierul pare să fie mult mai plastic, mai uşor de modelat în prima decadă de viaţă.

Capacităţile creierului sunt rezultatul jocului dintre factorii ereditari şi cei cu care părinţii şi profesorii stimulează activitatea cerebrală.

Aceste studii vin să detroneze ideea mai veche că doar genele noastre hotărăsc totul. Efectul educaţiei muzicale este semnificativ, influenţând atât direcţia de dezvoltare, cât şi circuitele specifice care apar în creier.

Atenţia la modul în care ne stimulăm copiii şi la grija de a le asigura o educaţie muzicală la vârste mici. Ele vor avea impact asupra capacităţii lor de învăţare. De asemenea, vom influenţa capacitatea copiilor de a-şi controla emoţiile.

Creierul are o uimitoare capacitate de modelare. Dar e important momentul. Nu trebuie pierdute vârstele mici când putem influenţa pozitiv dezvoltarea copiilor noştri.

Capacitatea de modelare a creierului (plasticitate) ne sugerează şi faptul că experienţele negative sau lipsa de stimulare în anumite perioade ale vieţii ar putea avea efecte serioase şi prelungite.

Evidenţele medicale de până acum susţin importanţa educaţiei muzicale a copiilor mici. Este ideal să înceapă în perioada preşcolară pentru a avea efectele benefice scontate.

Ce efecte benefice are educaţia muzicală?

Trebuie precizat că preocuparea ştiinţei pentru acest subiect a fost constantă în ultimele decade. S-au desfăşurat studii pe diverse grupe de vârstă care aduc şi alte constatări:

Abilitatea de a citi. Cu cât experienţa muzicală este mai bogată, cu atât sunt mai bune abilităţile de a  citi, de a decodifica simboluri scrise şi a le transforma în sunete.

Creativitatea reprezintă generarea de soluţii şi idei originale în rezolvarea problemelor. Gândirea creativâ este normalul creierului nostru, nu este o abilitate de geniu. Dar ea poate fi stimulată. Ascultând muzica potrivită (care să inducă o stare de bine şi de trezire) în timp ce lucrăm, putem stimula creativitatea.

Ascultând muzica placută sunt activate structurile corticale şi subcorticale unde sunt procesate emoţiile (studii efectuate prin interpretare fRMN şi CT). Aceasta este baza meloterapiei practicate în unele clinici.

Muzica poate participa la reglarea răspunsului sistemului imunitar, crescând activitatea celulelor NK, a limfocitelor şi a interferonului, conform studiului „Mozart, Music and Medicine” publicat în revista Medical Principles and Practice.

Muzica are rol în adaptare, în realizarea conexiunii sociale şi inducerea stării de bine.

Efectul Mozart, deja celebru, a dovedit creşterea capacităţii de argumentare pe termen scurt şi faptul că muzica repetitivă nu îmbunătăţeşte memoria şi logica (1993 – în revista Nature).

Bogăţia, varietatea, profunzimea emoţiilor generate de muzică se datorează faptului că sunt declanşate prin participarea mai multor arii ale creierului. Sunt stimulate simultan reţele neuronale implicate în memorare, autoanaliză, autoevaluare, procese senzitive şi motorii. Aşa se explică emoţiile complexe provocate de muzică.

Citeşte şi

Ebook şi Audiobook. Cărţile de poveşti şi Motivaţia de a citi a copiilor

Motivaţia de a învăţa. Cum stimulăm copiii?

Copilul nu citeşte. Cum să faci copilul să citească?

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.

Îți recomandăm

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.
- Anunț -

Urmărește-ne

2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă
- Anunț -

Articole recente