Esofagita reprezintă inflamația mucoasei esofagului, porțiunea de tub digestiv prin care alimentele ajung în stomac. Simptomele principale sunt arsuri gastrice și tulburari de inghitire sau nod in gat.
Refluxul gastroesofagian prin care acidul gastric ajunge din stomac în esofag reprezintă principala cauza de esofagită, dar nu singura.
De aceea, reducerea secreției gastrice de acid cu ajutorul medicamentelor nu este totdeauna eficientă.
Ce simptome provoacă esofagita?
Principalele simptome ale esofagitei sunt:
• senzație de arsuri gastrice, reflux gastroesofagian
• dificultăți la înghițirea alimentelor sau disfagie
• senzație de nod in gât
• durere în piept
• gură uscată
• greață, vărsături
În funcție de cauză, predomină unele sau altele dintre simptome.
Ce cauze poate avea esofagita?
1. Esofagita de reflux
Esofagita de reflux se datorează refluxului de acid clorhidric și enzime din stomac în esofag.

Afecțiunea este relativ frecventă. Aproximativ 20% din populația țărilor dezvoltate suferă de reflux gastroesofagian.
Consecințele sunt: inflamație, iritație și chiar ulcerații ale mucoasei esofagului.
Principalul simptom este pirozisul sau senzația de arsuri gastrice.
2. Esofagita infecțioasă
Ciuperci (fungi), virusuri sau bacterii pot provoca esofagită la persoanele cu un sistem imunitar deficitar.
Este vorba despre persoane infectate cu HIV, transplant de organe, chimioterapie sau tratamente prelungite cu imunosupresoare (corticosteroizi).
Tratamentul prelungit cu inhibitori de pompă protonică ( omeprazol, pantoprazol etc) poate produce dezechilibre ale microflorei digestive și poate favoriza apariția infecțiilor cu acești germeni oportuniști.
Cel mai frecvent sunt implicate:
- Herpes simplex
- Citomegalovirus
- Stafilococ auriu
- Candida albicans
Semnul cel mai frecvent este reprezentat de disfagie sau tulburări de înghițire.
3. Esofagita indusă de medicamente
Medicamentele cu pH acid pot provoca esofagită prin contact direct și afectarea mucoasei esofagiene și gastrice.
Exemple:
• antibiotice ca tetraciclina, doxiciclina, clindamicina, amoxicilina, ciprofloxacina
• vitamina C (suplimente)
• fier (suplimente)
• antiinflamatoare nesteroidiene (diclofenac, ibuprofen etc) și aspirina
• unele antihipertensive
• bifosfonați
Simptomul cel mai frecvent este disfagia, tulburări de înghițire apărute brusc. Pot fi însoțite de durere în piept.
Se datorează eroziunilor mucoasei esofagului în treimea inferioară. Și deoarece simptomele sunt intermitente, diagnosticul este întârziat.
4. Esofagita eozinofilică
Esofagita eozinofilică se datorează unei reacții de tip alergic a sistemului imunitar.
Eozinofilele sunt un tip de globule albe (leucocite) al căror număr crește în alergii.
Acest tip de esofagită poate apărea în alergiile alimentare. Dar pot fi implicați și factori de mediu similari celor ce implicați în apariția astmului bronșic.
Persoanele mai expuse riscului sunt și cele cu atopii: dermatita atopică (eczema) și rinita alergică.
Principalul semn este dificultatea de a înghiți alimente solide.
5. Esofagită caustică
Esofagita caustică apare când înghițim substanțe ce produc arsuri ale esofagului.
Înghițirea poate fi voluntară sau accidentală. Gravitatea depinde mult de durata contactului substanței cu mucoasa esofagului.
Substanțele alcaline pot produce necroza și distrugerea mucoasei esofagului în câteva secunde.
Exemple: soda caustică (leșie), detergenți, agenți de înălbire a rufelor.
Picosulfat, substanță utilizată ca laxativ pentru pregătirea de colonoscopie, poate produce leziuni ale esofagului dacă nu este bine dizolvat în apă.
6. Esofagita după chimio și radioterapie
Esofagita poate apărea după chimioterapie sau radioterapie utilizate în tratamentul cancerului.
Radioterapia la nivelul toracelui pentru cancer pulmonar este situația cea mai frecventă.
Vindecarea esofagului este dificilă, poate dura mai multe luni sau poate să nu fie posibilă.
7. Esofagita în boli sistemice
Bolile sistemice sunt boli care implică afectarea mai multor organe simultan. Unele din aceste afecțiuni se pot însoți de esofagită.
Boala Crohn este o boală inflamatorie intestinală care afectează intestinul subțire și colonul. Se caracterizează prin inflamație a mucoasei intestinale, eroziuni și ulcerații.
În aproape 3% din cazuri apare și afectarea esofagului, iar disfagia este principalul simptom.
La gastroscopie se observă leziuni similare celor din colon.
Alte boli sistemice în care poate apărea esofagită:
- sclerodermia
- boala Behcet
- Sindrom Sjogren
La ce medic să mergem?
Dacă observăm semnele de esofagită, medicul gastroenterolog este cel căruia trebuie să ne adresăm.
Diagnosticul exact al cauzei se va stabili cu ajutorul unor investigații:
• endoscopia digestivă superioară sau gastroscopia
Medicul poate vizualiza aspectul esofagului și al stomacului. Și poate colecta biopsii (probe de țesut din diferite zone.
Biopsia poate stabili exact tipul de esofagită.
• radiografia cu bariu
Medicul va examina radiografia efectuată în timp ce pacientul înghite o soluție cu bariu.
Se poate observa dacă există porțiuni de esofag îngustat și care pot crea tulburările de înghițire.
• manometria esofagiana
Măsoară presiunea dezvoltată de musculatura esofagului în timp ce înghițim pentru a stabili dacă este corespunzătoare.
• teste de alergie
Stabilesc dacă sunt implicate alimente sau alt tip de alergeni în apariția esofagitei.
Tratamentul esofagitei
Tratamentul depinde de cauza esofagitei.
Esofagita de reflux necesită tratament cu inhibitori de pompă protonică (omeprazol, dexlanzoprazol etc).
Esofagita caustică necesită internarea în spital.
Esofagita post chimioterapie sau radioterapie poate provoca stricturi permanente ale esofagului și necesitatea dilatațiilor periodice.
Esofagita infectioasă provocată de fungi (Candida) necesită antifungice. Iar cauza virală, tratament cu antivirale.
Esofagita medicamentoasă cedează ușor la întreruperea medicației. Dar medicul va stabili ce alte medicamente pot fi utilizate fără să provoace afectarea esofagului.
Esofagita eozinofilică poate necesita modificări de dietă cu eliminarea alimentelor care provoacă simptomele.
Surse
- Esophagitis and its causes: Who is „guilty” when acid is found „not guilty”?. World J Gastroenterol. 2017
- American Academy of Allergy, Asthma, and Immunology website. Eosinophilic Esophagitis (EoE).
- Clinical and endoscopic characteristics of drug-induced esophagitis. World J Gastroenterol. 2014
- Proton pump inhibitors for the treatment of patients with erosive esophagitis and gastroesophageal reflux disease: current evidence and safety of dexlansoprazole. Clin Exp Gastroenterol. 2016
- National Institutes of Health. MedlinePlus. Esophagitis. Updated June 21, 2018.
- Drug Induced Esophagitis. StatPearls [Internet].
- Etiology, diagnosis and treatment of infectious esophagitis. Prz Gastroenterol. 2013
- Eosinophilic Esophagitis. N Engl J Med. 2015