Este adevarat ca folosim doar 10% din creier? Mituri medicale care ne ghideaza gresit

Miturile medicale rostogolite de la unul la altul fără să fie verificată veridicitatea informației pot să ne conducă la adoptarea unor obiceiuri nesănătoase. Nu este adevarat că folosim doar 10% din creier, după cum nu sunt adevărate alte câteva convingeri bine încetățenite și despre care ne ocupăm în articolul acesta.

Iată câteva din cele mai vehiculate mituri medicale care fie sunt insuficient susținute de dovezi, fie sunt chiar contrazise de studiile clinice.

Folosim numai 10% din creier?

Această concepție, că folosim numai 10% din creier, supraviețuiește de mai mult de 100 de ani în ciuda dezvoltării impresionante a neuroștiințelor. Nu se știe de unde a apărut ideea, dar ea a fost intens propagată și ulterior crezută.

Imagistica medicală pe care o folosim astăzi și alte tipuri de studii clinice arată că folosim mult mai mult decât 10% din creier. Nicio arie a creierului nu este complet inactivă.

Este dovedit că nu formăm prea mulți neuroni noi de-a lungul vieții, dar creierul posedă o proprietate specială numită neuroplasticitate.

Neuroplasticitatea este capacitatea de a crea legături neuronale noi ca urmare a experiențelor pe care le avem în viață.

De exemplu, formarea unui obicei nou, învățarea unei abilități manuale sau a unei limbi străine necesită noi conexiuni neuronale.
Învățarea înseamnă legături neuronale noi. Iar noile legături activează zone din creier care poate erau mai puțin active.

Află mai mult ⮕ Strategii eficiente de învățare

Nu este bine să citești la lumina slabă pentru că îți strici ochii?

Lumina mai slabă ne creează dificultăți la focusarea obiectelor. De asemenea, ne determină să clipim mai rar și ochii se usucă producându-ne un disconfort.

Important este că aceste neajunsuri nu persistă și nu au consecințe asupra vederii.

Un studiu amplu pe această temă a arătat că dimpotrivă, persoanele cu miopie care se străduiesc să citească la lumină mai slabă ar putea să-și îmbunătățească vederea prin antrenarea musculaturii globului ocular.

Autorii cercetării spun că, observația că miopia este mai frecventă la cei care fac școală mai mulți ani, nu este susținută. Incidența miopiei a crescut în ultimele decenii, dar nu datorită faptului că citim la lumină mai slabă. În trecut, oamenii citeau la lumânare.

Deci nu este adevarat că dacă citești la lumină slabă îți strici vederea.

Află mai mult ⮕ Cum influențează miopia calitatea somnului?

Unele produse sunt utile pentru că stimulează imunitatea?

Multe produse își fac reclamă cu această formulă: stimulează imunitatea. Este adevarat?

Sistemul imunitar este complex, are multe componente și implică formarea anumitor proteine sau generarea de anticorpi.

Când pe un produs scrie stimulează imunitatea fără să precizeze cum, deja trebuie să ai un semn de întrebare.

Și, apoi, suntem siguri că vrem să stimulă imunitatea? Uneori sistemul imunitar hiperactiv generează boli autoimune.

Cele mai simple măsuri ca să stai bine cu imunitatea sunt: somnul suficient, exercițiile fizice regulate și alimentația echilibrată bazată pe fructe și legume.

Află mai mult ⮕ Trebuie stimulat sistemul imunitar?

Dacă ieși în frig cu părul ud vei răci?

Este adevarat? Cu toții am auzit asta de la mama și de la bunica: Nu ieși afară cu părul ud pentru că e frig și o să răcești.

Dar nu acesta este modul în care se răspândesc virozele. Nu răcești pentru că ai ieșit afară cu părul sau hainele ude, nici pentru că te-ai îmbrăcat mai sumar. Răcești pentru că te-ai contaminat cu un virus a cărui răspândire nu depinde de temperatura de afară.

De ce totuși virozele sunt mai frecvente iarna? Este adevărat că sezonul virozelor este octombrie-mai. Se datorează faptului că vremea rece ne ține mai mult în spații închise, adunați în grupuri și răspândirea virusurilor este mai facilă.

Află mai mult ⮕ Diferența răceală vs gripă la copii și adulți

Dacă secrețiile nazale au culoare verzuie ar trebui început un antibiotic?

Mulți oameni cred că, dacă în cursul unei viroze secrețiile nazale au devenit verzui, ar trebui mers la medic pentru o rețetă cu antibiotic.

Antibioticele sunt pentru infecții bacteriene. Răcelile sunt cauzate de virusuri, iar mucusul verzui nu înseamnă că viroza s-a complicat cu o infecție bacteriană.

Antibioticul ar putea fi necesar dacă:

• febra persistă
• mucusul devine gros, albicios și cu aspect de puroi
• răceala durează de mai mult de 10 zile
• simptomele sunt serioase și nu cedează la remediile obișnuite

Află mai mult ⮕ Durere în gât și febră: să luăm sau nu antibiotic?

Vitaminele sunt inofensive și ar fi bine să le luăm preventiv?

Este adevarat că vitaminele sunt inofensive?

Pentru majoritatea oamenilor, aportul de multivitamine sub formă de suplimente nu aduce niciun beneficiu și nu prelungește supraviețuirea.

Banii cheltuiți pe suplimentele cu vitamine sunt bani pierduți. Dacă ne hrănim variat și suntem atenți ca porțiile să fie cât mai colorate (cu legume diverse și fructe ca desert) nu avem nevoie de suplimente cu vitamine.

Nu există niciun beneficiu al surplusului de vitamine. În general, organismul nu face depozite în care își pune la păstrare vitamine pentru vremuri grele.

Capsulele cu vitamine și minerale nu sunt complet inofensive. De exemplu, suplimentele cu betacaroten (o formă de vitamina A) luate a la long cresc riscul de cancer pulmonar și deces.

Un studiu recent indică faptul că suplimentele cu nicotinamida ribozid – o formă de vitamina B3 – cresc riscul de cancer mamar cu metastaze cerebrale.

Când nu stai destul la soare ar putea fi necesară suplimentarea cu vitamina D. În sarcină, la indicația medicului, este necesară suplimentarea unor vitamine pentru a împiedica anumite malformații fetale dacă ar exista un deficit.

Dar a fi cu tot dinadinsul vegetarian și a înghiți capsule cu vitamina B12 și fier pentru că se știe că vegetarienii pot avea asemenea deficite, este un comportament excesiv.

Află mai mult ⮕ Există vitamine pentru imunitate?

Telefonul mobil emite radiații care pot genera cancer?

Este adevarat? Telefonul emite o doză de energie (radiații). Iar radiațiile pot modifica ADN-ul celular și pot crește riscul de cancere. Pe această idee se bazează ipoteza aparției cancerului ca urmare a utilizării prelungite a telefonului mobil.

Multe din invențiile actuale emit radiații. Un exemplu este aparatul de radiologie cu care ni se fac radiografii. Dar primim radiații și de la soare.

Radiațiile pot fi cu energie înaltă sau cu energie joasă.

Radiațiile cu energie înaltă cum sunt cele utilizate în radiologia medicală sau cele de la o explozie nucleară pot să ne afecteze ADN-ul celular.

Sursele cu energie joasă cum sunt telefoanele mobile sau cuptorul cu microunde, nu pot afecta ADN-ul celular și nu există deocamdată vreo dovadă că ne cresc riscul de cancer.

Este necesară din când în când o cură de detoxifiere?

Este adevarat? Cura de detoxifiere este o idee cu mulți adepți. Se crede că, dacă ai putea scăpa de anumiți compuși chimici formați în organism, ți-ai îmbunătăți energia, focusul mental, somnul și nu numai.

Sunt multe produse prezentate ca facilitatoare ale detoxifierii, fără să precizeze ce substanță este îndepărtată și prin ce mecanism.

De exemplu, au fost analizate 15 produse diferite care pretindeau detoxifierea. De la cele pentru ten la sticle de apă. S-a constatat că cele care detoxifiau tenul nu făceau nimic în plus față de un săpun obișnuit care îndepărtează machiajul și mizeria.

Detoxifierea organismului o realizează ficatul nostru prin cele peste 300 de reacții chimice de care este capabil. Dacă ne îngrijim să avem un ficat sănătos, detoxifierea este naturală.

Află mai mult ⮕ Cum protejăm ficatul fără suplimente?

Dacă ai diabet ai risc mai mare de infecții?

Dacă ai diabet nu ai un risc mai mare de a face răceli sau alte afecțiuni, dar ai un risc mai mare de a dezvolta complicațiile acestor boli.

De aceea, persoanele cu diabet sunt considerate o grupă de risc și li se recomandă vaccinările sezoniere, cum este, de exemplu, vaccinarea antigripală.

⮕ 5 mituri sau idei false despre diabet