FIBROM UTERIN: simptome, tipuri de fibrom, tratament

Fibrom uterin sau leiomiom este o tumoare benignă ce crește în interiorul uterului, în peretele muscular sau pe suprafața uterului. Prezența fibromului uterin nu înseamnă un risc mai mare de cancer uterin.

Fibromul uterin apare mai frecvent la femeile de 30-40 ani. Specialiștii au identificat și factori de risc care cresc probabilitatea de a dezvolta un fibrom.

Fibrom uterin: Simptome

Cele mai frecvente semne de fibrom uterin sunt:

⧫ cicluri menstruale prelungite, abundente

⧫ crampe menstruale

⧫ durere pelvină

⧫ durere la contact sexual

⧫ senzație frecventă de a urina

⧫ discomfort la nivelul rectului, constipație

⧫ complicații de sarcină, necesitatea nașterii prin cezariană

Simptome care trebuie să ne trimită la medic rapid:

• durere pelvină cronică
• dificultăți în golirea vezicii urinare
• creșterea în dimensiuni a abdomenului
• cicluri menstruale abundente și dureroase

Durerea abdominală, balonarea și senzația frecventă de a urina pot semnala și un cancer ovarian. Controlul ginecologic se impune urgent la această asociere de simptome.

Diagnostic

Dacă nu sunt simptome, fibromul uterin este descoperit întâmplător la controlul ginecologic.

Dacă există simptome și ajungem la medic, acesta poate vizualiza fibromul prin metode imagistice: ecografie, CT, RMN.

De foarte multe ori fibroamele sunt multiple, unele mai mari, altele mai mici.

Există 4 mari tipuri de fibroame uterine:

Fibromul intramural, dezvoltat în peretele uterin, cauzează sângerare menstruală excesivă, cu senzație de balonare.

Fibromul subseros se dezvoltă în afara uterului. Cel mai frecvent generează durere pelvină, nu sângerare uterină.

Fibromul pedunculat se poate dezvolta fie în afara uterului, fie în interior. Este atașat de peretele uterin. Cel mai frecvent provoacă durere pelvină.

Fibromul submucos, dacă este suficient de mare poate închide intrarea în trompa uterină și poate provoca probleme de fertilitate. Provoacă de obicei sângerări uterine importante cu anemie și oboseală.

Ce cauze are fibromul?

Apariția fibromului are o componentă genetică. Dacă mama a avut fibrom uterin, ai risc mai mare de a avea aceeași afecțiune.

Dar sunt și alți factori care apar mai frecvent la femeile cu fibrom:

⧫ obezitate

⧫ hipertensiune

⧫ lipsa de vitamina D

⧫ lipsa unei sarcini

Fibroamele se dezvoltă odată cu înaintarea în vârstă, dar la menopauză involuează.

Există și factori recunoscuți care scad riscul de fibrom:

⧫ sarcina – riscul de fibrom scade cu cât sunt mai multe sarcini

⧫ utilizarea timp îndelungat a contraceptivelor

Există riscul ca fibromul să devină malign?

Fibromul uterin este o tumoare benignă (necanceroasă) a țesutului muscular neted.

Există și o variantă malignă (cancer) numită leiomiosarcom.

Dar studiile clinice nu au constatat ca fibromul uterin să sufere în timp o transformare malignă.

Fibrom uterin: variante de tratament

Varianta de tratament o propune medicul ginecolog în funcție de simptome.

Dacă nu există simptome, de obicei fibromul necesită numai urmărire prin controale medicale regulate. La menopauză cresc șansele de involuție a tumorii, cu reducerea dimensiunilor.

Dacă sângerarea este problema mai supărătoare, se apelează de obicei la contraceptive sau dispozitive intrauterine.

Dacă durerea pelvină este mai accentuată, se apelează la tratament chirurgical.

Variantele chirurgicale:

Miomectomia – se îndepărtează numai fibromul
Este varianta pentru care se optează în cazul. femeilor care mai doresc copii.

Histerectomia – îndepărtarea uterului
Este metoda cea mai eficientă de a împiedica reapariția bolii. Dar reduce la 0 șansa unei sarcini.

Poate dieta să ducă la dispariția fibroamelor?

Dieta singură nu poate trata fibroamele. Dar o alimentație echilibrată ne ajută din toate punctele de vedere.

Unele studii clinice au concluzionat că un consum redus de fructe și legume se constată la multe din femeile cu fibrom uterin. Dar neputându-se stabili o legătură tip cauză-efect, nu se pot face recomandări de dietă.

S-a mai constatat că fibromul uterin apare mai frecvent la persoane cu consum crescut de carne roșie sau alcool.

Stilul de viață poate lua în considerare și evitarea celorlalți factori de risc, cum ar fi obezitatea sau lipsa vitaminei D.