Flora intestinala mai este denumita microbiom intestinal sau microflora intestinala și reprezintă un grup mare de microorganisme care ne populează intestinul. Flora intestinala are rol în funcționarea metabolismului, în nutriție și în menținerea imunității.
Dezechilibrul florei intestinale (disbioza) este clar legat de apariția bolilor inflamatorii intestinale, colon iritabil, diabet de tip 2 sau obezitate. Dar și de apariția reacțiilor de tip alergic cum este dermatita atopică. Sau de funcționarea sistemului nervos.
Cum apare flora intestinala?
Copiii se nasc cu intestine ”sterile”, nepopulate de bacterii. Odată ce parcurg canalul vaginal al mamei, ei sunt expuși microorganismelor din vagin. Aici se află originea florei intestinale compusă mai ales din bacterii.
Ulterior microbiomul se dezvoltă la contactul cu mediul, cu laptele matern sau laptele praf și ulterior cu mâncarea.
Copiii născuți prin operație cezariană își dezvoltă flora intestinală doar prin aceste ultime variante, deoarece nu există contactul cu vaginul mamei.
Intestinul nou-născuților are o mică diversitate de specii de bacterii. Predomină Proteobacteria și Actinobacteria.
Ulterior microbiomul se diversifică și ajung să fie dominante specii de bacterii similare adultului: Firmicutes, Bacteroides.
Până la sfârșitul primului an de viață, profilul microbiomului este specific fiecărui copil.
Până la 2,5 ani microbiomul se modifică luînd caracteristicile adultului.
Perioada de maturație a florei intestinale este importantă. Sunt tot mai multe dovezi științifice că disbioza (afectarea balanței bacteriene) în perioada primei copilării poate fi determinantă pentru bolile ce le vom face mai târziu în viață.
Unde este localizată flora intestinala?
Mucoasa tractului digestiv al omului are o suprafață impresionantă: 250-400 metri pătrați. La nivelul acestei suprafețe organismul nostru vine în contact cu mediul.
Secrețiile digestive influențează zona în care proliferează bine bacteriile florei intestinale.
Sucul gastric (acid clorhidric), bila și enzimele pancreatice realizează digestia alimentelor. Dar blochează colonizarea cu bacterii atât la nivelul stomacului, cât și în prima parte a intestinului subțire.
De aceea, bacteriile intestinale se găsesc în a doua jumătate a intestinului subțire și mai ales în intestinul gros.
Această populație uriașă de bacterii este separată de organismul nostru prin stratul de celule care căptușește intestinele (epiteliul intestinal).
Intestinul nostru conține cea mai mare concentrare de bacterii comparativ cu alte zone ale corpului. Se estimează că purtăm 500-1000 de specii diferite de bacterii.
În intestin există un permanent balans între bacteriile ”bune” și cele care ne sunt nefavorabile.
Când consumăm antibiotice, de exemplu, favorizăm bacteriile patogene. Ele ajung să domine populația de bacterii bune distruse prin consumul de antibiotice.
Ce este disbioza?
Disbioza florei intestinale se referă la dezechilibrul populației de microorganisme utile.
Se modifică partenerii din această microlume de bacterii. Bacterii nefavorabile ajung să domine bacteriile bune de care avem nevoie pentru funcționarea corectă a digestiei și nu numai.
Sunt cunoscuți câțiva din factorii care pot provoca disbioza:
- utilizarea antibioticelor când nu este necesar și în exces
- consum de antibiotice odată cu hrana animală
- dieta nesanatoasa (săracă în fibre, antioxidanți, fitonutrienți și conținând substanțe toxice)
- abuzul de alcool
- chimioterapia pentru cancer
- nivel crescut de stres
Odată produsă disbioza, apare inflamația și ulterior și simptomele.
Cercetătorii încă studiază veridicitatea acestui mecanism presupus. Este interesant de văzut în ce măsură disbioza provoacă bolile digestive și afecțiunile sistemice. Sau dacă aceste afecțiuni sunt cauza disbiozei.
Ce afecțiuni poate produce disbioza?
Disbioza are un rol presupus într-o varietate de afecțiuni. Nu toate aceste afecțiuni sunt digestive:
- boli inflamatorii intestinale: boala Crohn, colita ulcerohemoragica
- sindromul de colon iritabil
- diabet tip 2
- obezitate
- sindrom metabolic
- spondilita anchilozantă
- eczema sau dermatita atopică
- poliartrita reumatoidă
Cum putem ajuta flora intestinala?
Cercetările medicale sunt încă la început în acest domeniu.
Posibilitatea de a modifica microbiomul și de a înlocui bacteriile nefavorabile cu unele favorabile a fost explorată încă din 1907 când s-a constatat că cei care consumau produse lactate fermentate cu Lactobacillus bulgaricus aveau o sănătate mai bună.
Probiotice
OMS definește probioticele ca ”microorganisme vii care conferă efecte benefice asupra sănătății atunci când sunt administrate în cantități adecvate”.
Probioticele sunt deci bacterii prietenoase. Teoretic ele ar trebui să contribuie la menținerea sub control a bacteriilor care ne fac rău.
Se pune însă problema în ce măsură probioticele pe care le consumăm cu alimentele fermentate, de exemplu, reușesc să scape de acțiunea sucurilor digestive și să ajungă în colon. Și nu doar să ajungă, ci să fie încă eficiente.
Prebiotice
Prebioticele sunt ingrediente alimentare nedigerabile. Nu pot fi degradate de sucurile digestive și ajung ca atare în contact cu microflora intestinală.
Efectul prebioticelor este acela de a stimula creșterea bacteriilor care compun flora intestinală stimulând fermentația.
Contează ce alegem să mâncăm!
De exemplu, polifenolii din ceapă, struguri, cacao, vin roșu pot crește cantitatea de Bifidobacterii și Lactobacil și reduc cantitatea de Clostridium.
Aceste modificări reduc proteina C reactivă, marker al inflamației.
Efectele încă cercetate ale probioticelor sunt: creșterea absorbției de calciu, diminuarea riscului de alergii, stimularea apărării imunitare și altele.
Ne putem procura prebioticele consumând mai multe alimente cu fibre. Cantitatea zilnică recomandată este de 25-30g de fibre.
Consumul de cereale, fructe și legume proaspete ne ajută să atingem cantitatea benefică de fibre.
Citește mai departe…
Probiotice naturale vs prebiotice. Care este diferența?
Alimente bogate în fibre. Care sunt cele mai indicate?
De ce 9 din 10 copii au deficiențe ale microbiomului?
Nucile: la ce ajută dacă le consumăm zilnic?
Murăturile: cum să le preparăm ca să fie cât mai utile?
Bibliografie
- Microbiome in the gut-skin axis in atopic dermatitis. Allergy Asthma Immunol Res. 2018
- Intestinal dysbiosis and rheumatoid arthritis: A link between gut microbiota and the pathogenesis of rheumatoid arthritis. J Immunol Res. 2017
- The correlation between intestinal dysbiosis and the development of ankylosing spondylitis. Microb Pathog. 2019
- Microbiome and gut dysbiosis. Exp Suppl. 2018
- The human gut microbiome in health and disease. Integr Med (Encinitas). 2014
- Gut Bacteria in Health and Disease, Gastroenterol Hepatol (N Y). 2013
