HEPATITA AUTOIMUNA: de ce apar autoanticorpi

Hepatita autoimuna este o afecțiune provocată de inflamație la nivelul ficatului. Cauza inflamației: sistemul imunitar atacă propriile celule hepatice. Netratată, hepatita autoimună poate conduce la ciroză și insuficiență hepatică.

Ce simptome ne fac să ne gândim la hepatita autoimuna? Cine trebuie să fie atent la hepatita autoimună? De ce apare? Ce posibilități de tratament al hepatitei sunt?

Ce simptome ne fac să ne gândim la hepatită?

hepatita autoimuna

Semnele de hepatită autoimună pot apărea brusc și includ:

  • oboseala
  • senzație de disconfort abdominal
  • icter (culoare gălbuie a pielii și albului ochilor)
  • erupții cutanate
  • dureri articulare
  • dispariția ciclului menstrual

Medicul gastroenterolog este cel căruia trebuie să ne adresăm pentru asemenea simptome.

Bilirubina crescută și icter: Ce boli semnalează?

De ce apare hepatita autoimună?

Sistemul imunitar are ca sarcină să ne apere de virusuri, bacterii și alți patogeni. Uneori, își îndreaptă armele greșit atacând propriul organism.

Acest lucru se întâmplă și în hepatita autoimună. Sistemul imunitar atacă celulele hepatice provocând inflamație cronică.

În timp, reacția inflamatorie afectează structura și funcția ficatului, putând provoca ciroză și insuficiență hepatică.

Cauza hepatitei autoimune nu este cunoscută, dar există ipoteza că sunt implicate genele care controlează sistemul imunitar, precum și expunerea la anumite virusuri și medicamente.

Sunt multe afecțiuni cărora nu le cunoaștem cauza, dar la care s-a observat că propriul nostru comportament le favorizează.

La ce să fiți atenți:

nu consumați suplimente alimentare fără indicația medicului
Nu sunt pastile care trec prin testări similare medicamentelor; promit multe, dar singurul efect garantat este suprasolicitarea ficatului de a metaboliza altceva decât este firesc

nu practicați cure de slăbire cu pastile și nici cure de detoxifiere

NU EXISTĂ detoxifiere; singura detoxifiere a ficatului este să-l lăsați în pace să-și facă treaba, el ne detoxifiază. Ce rost are să-i dați încă o muncă în plus: să metabolizeze suplimente alimentare

aveți grijă la pastilele ”din plante”
”Din plante” nu înseamnă neapărat lipsite de efecte toxice. Unele, și nu puține, pot provoca inflamație hepatică

Suplimente care pot provoca toxicitate hepatică

Care sunt factorii de risc? Cine trebuie să fie atent la hepatita autoimuna?

femeile au un risc mai mare decât bărbații de a face această boală

infecții virale în antecedente: virusul rujeolic, virusul herpes simplex, virusul Ebstein-Barr, virusurile hepatice: hepatita A, B, E sau C

Vom vedea probabil și urmările acestei infecții noi cu Coronavirus: COVID-19. Afectarea hepatică este vizibilă la formele severe.

ereditatea: sunt evidențe medicale care susțin că este mai probabil să facem hepatită autoimună dacă cineva din familie are această afecțiune

persoanele cu boli autoimune ca: boala celiacă, artrita reumatoidă, tiroidita Hashimoto, colita ulcerativă au un risc crescut de apariție a hepatitei autoimune

Boala autoimună: o complicație posibilă după COVID

Cum va pune medicul diagnosticul de hepatită autoimuna?

1. Analize de sânge

analize care arată funcția hepatică: ALAT (alanil-aminotransferaza), ASAT (aspartat-aminotransferaza)

Multe din persoanele cu hepatită autoimună nu prezintă simptome inițial, ci doar ALAT și ASAT crescute. Acest fapt întârzie diagnosticul și tratamentul.

determinarea prezenței autoanticorpilor care vor stabili că este hepatita autoimună ( autoanticorpilor antinucleari(ANA) şi/sau anti-fibra musculară netedă ASMA); există și alte tipuri de autoanticorpi care pot fi determinați din sânge atunci când ANA și ASMA sunt negativi

excluderea unei hepatite virale tip A, B, C

2. Biopsia hepatică
Va confirma diagnosticul și va stabili gradul de afectare hepatică

Boli autoimune: care sunt și de ce apar?

Ce posibilități de tratament sunt?

Scopul tratamentului este să împiedice sistemul imunitar să atace celulele hepatice. Astfel s-ar putea încetini evoluția bolii.

Tratamentul inițial imunosupresor este cu Prednison. La acesta se poate adăuga Azatioprina (Imuran).

Tratamentul cu Prednison poate avea efecte secundare importante: osteoporoză, diabet, osteonecroză cu fracturi osoase, hipertensiune arterială, cataractă, glaucom și creștere în greutate.

Sindrom Cushing: ce efecte are excesul de cortizol?

De aceea, Prednisonul este prescris în doză mare doar pentru o lună de zile și ulterior doza se reduce progresiv până ce se atinge doza minimă eficientă.

Adăugarea Azatioprinei are același scop, de a permite doze mai mici de prednison.

Deși se poate obține remisia bolii cu prednison, în multe cazuri afecțiunea reapare la întreruperea tratamentului.

Complicațiile hepatitei autoimune sunt ciroza și insuficiența hepatică, moment în care se pune problema transplantului hepatic. Aproximativ 20% din pacienții cu hepatită autoimună ajung în acest stadiu, mai ales pentru că boala rămâne mult timp nediagnosticată și netratată.

Ciroza hepatică: de ce apare și cum poate fi evitată?

Surse

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.

Îți recomandăm

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.
- Anunț -

Urmărește-ne

2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă
- Anunț -

Articole recente