HIPOFIZA, glanda pituitara: anatomie, fiziologie, boli

Hipofiza ∎ Anatomia hipofizei ∎ Adenohipofiza ∎ Neurohipofiza ∎ Rolul hipofizei ∎ Hormoni hipofizari ∎ Simptome în bolile hipofizei ∎ Glanda pituitara: tumori, infectii, inflamatie ∎ Legatura hipotalamo-hipofizara –

Hipofiza sau glanda pituitară este o glandă situată la baza creierului, într-o depresiune de os numită șaua turcească (sella turcica).

Este o glandă de dimensiuni relativ reduse, dar cu rol extrem de important în reglarea activității celorlalte glande endocrine.

De aceea, afecțiunile hipofizei au consecințe greu de controlat fără intervenție medicală.

Hipofiza este sub controlul hipotalamusului, o zonă a creierului cu funcții complexe.

Pentru ca sistemul endocrin să funcționeze corect este important ca hipotalamusul și hipofiza să dea comenzile corecte.

Afectarea creierului (hipotalamus) sau a hipofizei poate avea consecințe importante asupra secreției hormonale a celorlalte glande (tiroida, glande sexuale etc)

Anatomie

Localizare

Glanda pituitară are forma unui bob de fasole, un diametru de 1,3 cm și o greutate de 0,5g.

Se găsește la baza creierului (encefalului) într-o depresiune de os numită șaua turcească (sella turcica) și înapoia chiasmei optice.

Chiasma optică definește punctul de încrucișare a celor doi nervi optici: nervul optic al ochiului drept și stâng.

Alcătuire

Hipofiza este formată din 3 lobi și o tijă de legătură cu hipotalamusul (tija pituitară)

∎ lobul anterior și lobul intermediar care alcătuiesc porțiunea numită adenohipofiza

∎ lobul posterior care alcătuiește neurohipofiza

ADENOHIPOFIZA

Este formată din lobul anterior și lobul intermediar.
Lobul anterior reprezintă 75% din masa totală a hipofizei. Deci este cel mai bine reprezentat dintre cei 3 lobi.

Adenohipofiza secretă:
∎ hormoni glandulotropi – care acționează asupra altor glande endocrine și le reglează activitatea 

∎ hormoni non-glandulotropi care nu influențează alte glande, ci au activitate independentă)

• HORMONI NON-GLANDULOTROPI:

1.Hormon somatotrop (STH)sau hormon de creștere

ROLURI

1.stimulează creșterea organismului (oase, mușchi, viscere)
2.reținere în organism: calciu, sodiu, potasiu, fosfor
3.efect metabolic opus insulinei: crește glicemia

AFECȚIUNI

1.Secreția de STH în exces poate provoca:

–gigantism (creștere exagerată în înălțime și a extremităților)

–acromegalie (creștere exagerată a oaselor feței, mandibula,limba, creșterea viscerelor: rinichi, ficat

–diabet zaharat hipofizar

2.Secreția redusă de STH provoacă:
–nanism hipofizar sau piticism – creșterea se oprește, copilul atinge o talie de 1,2-1,3 m, dar dezvoltarea este proporțională și intelectul normal

2.Prolactina

ROLURI

La femeie:
 -stimulează secreția lactată a glandelor mamare
Secreția crește pe parcursul sarcinii și atinge maximum la naștere
-inhibă ovulația

La bărbat: nu se cunoaște rolul acestui hormon

• HORMONI GLANDULOTROPI (care dictează activitatea altor glande)

1.Hormonul adrenocorticotrop (ACTH)

ROLURI
1.stimulează secreția glandelor suprarenale
2.stimulează producerea de pigment melanic și pigmentarea pielii

AFECȚIUNI
1. Secreție excesivă de ACTH provoacă diabet bronzat: glicemie mare+ obezitate+ pigmentarea excesivă a pielii

2.Hormonul tireotrop (TSH)

Stimulează secreția de hormoni tiroidieni.

AFECȚIUNI

• Excesul de TSH determină hipertiroidism (boala Basedow)
• Cantitate scăzută de TSH provoacă hipotiroidism

3.Hormon foliculostimulant

La femei: stimulează secreția de estrogeni
La bărbați: stimulează spermatogeneza

4.Hormon luteinizant

La femei: stimulează secreția de estrogeni și progesteron, stimulează ovulația
La bărbați: stimulează secreția de androgeni

NEUROHIPOFIZA

Neurohipofiza nu produce singură hormoni. Ci doar depozitează hormoni produși de hipotalamus: vasopresina (sau hormon antidiuretic) și oxitocina.

Acești hormoni se vor elibera în circulație atunci când este nevoie, tot la comanda hipotalamusului. Hipotalamusul transmite comenzile pe cale nervoasă, prin fibre nervoase incluse în tija pituitară.

1.Vasopresina (sau hormon antidiuretic)

ROLURI

1.crește absorbția apei la nivelul rinichilor
2.reduce secreția de hormoni a tuturor celorlalte glande endocrine
3.vasoconstricție

AFECȚIUNE

Secreția redusă de vasopresină duce la pierderi mari de apă, în special prin urină (se poate ajunge la 20 l/zi)
Afecțiunea se numește diabet insipid.

Află mai mult ⮕ Diabet insipid: semne, analize, tratament

Oxitocina (sau ocitocina)

ROLURI

1.stimulează musculatura netedă a uterului gravid mai ales în timpul nașterii ajutând la expulzia fătului
2.expulzia laptelui din glanda mamară

Hipofiza – Boli

Adenom hipofizar

Adenomul este o tumoare care se dezvoltă în interiorul glandei pituitare. Aproape totdeauna benignă.

Poate fi asimptomatic sau poate crește în dimensiuni provocând simptome. Ocazional pot apărea dureri de cap și probleme de vedere.

Este influențată și producția de hormoni hipofizari care pot fi produși fie în cantități excesive, fie în cantități insuficiente.

Sindrom Cushing

Rezultă adesea în urma tratamentului cu corticosteroizi. Dar poate apărea și ca urmare a prezenței unui adenom hipofizar cu producție în exces de cortizol.

Semne: creștere în greutate, depresie, slăbiciune musculară, tendință de a face ușor hematoame (vânătăi). La bărbați poate provoca impotență, iar la femei, ciclu menstrual neregulat.

Află mai mult ⮕ Sindrom Cushing: ce efecte are excesul de cortizol?

Prolactinom

Este tot un tip de tumoare care provoacă hipofiza să secrete în exces prolactina.

Tumorile mici se numesc microprolactinoame, iar cele mari macroprolactinoame.

Semne: lactație, cicluri menstruale neregulate sau dispariția menstrelor; la bărbați pot provoca impotență.

Hipopituitarism

Hipofiza nu produce anumiți hormoni ceea ce scade producția de hormoni ai altor glande.

Cauza poate fi tot o tumoare, dar și infecțiile sau traumatismele craniene.

Semne: oboseala, infertilitate, impotență sau dispariția menstrelor, sensibilitate crescută la frig, constipație, piele uscată, tensiune arterială scăzută.

⮕ Glanda tiroidă: anatomie, funcționare, boli