INFECȚII TRANSMISE SEXUAL. Care sunt semnele? Cum putem preveni bolile cu transmitere sexuală? Ce complicații dau aceste infecții netratate?
Incidența bolilor cu transmitere sexuală este în creștere. Cei care se întreabă, află și se protejează. Prevenirea îmbolnăvirii este de dorit decât tratamentul după îmbolnăvire.
- Advertisement -
Date statistice ale Organizației Mondiale a Sănătății (WHO):
-340 mil cazuri noi pe an, în lume
-40% din femeile infectate fac boală inflamatorie pelvină urmată de infertilitate
-4000 de nou-născuți anual suferă de orbire din cauza unei infecții transmisă de la mamă
-vaccinarea anti-HPV ar reduce decesele prin cancer uterin cu 240 000 cazuri anual
Care sunt infecții cu transmirere sexuală?
1.Boli cu transmitere sexuală (BTS) sau boli venerice sunt infecții transmise între partenerii sexuali.
2.Deși nu sunt considerate boli venerice, diferitele tipuri de hepatită se pot, de asemenea, transmite pe cale sexuală
3.Infecțiile se pot transmite prin orice tip de activitate sexuală implicând organele sexuale, anusul, gura; dar și prin contactul cu sângele celui infectat
4.Frecvența BTS este în creștere în parte din cauza scăderii vârstei medii la care tinerii încep viața sexuală, dar și din cauza existenței partenerilor multipli
5.Necunoașterea metodelor de prevenire și neutilizarea prezervativului sunt cauzele majore ale răspândirii BTS.
6.Există persoane cu BTS fără simptome și care transmit, fără să știe, infecția.
INFECȚII TRANSMISE SEXUAL: 340 milioane de cazuri noi pe an, în lume
7.Complicațiile care apar după BTS sunt mai grave la fete/ femei; pot genera boala inflamatorie pelvină, abcese ovariene sau ale trompelor uterine.
8.Consecințele abceselor pot fi: sarcina ectopică/ extrauterină, infertilitatea, dar și infecția generalizată (septicemie) care poate duce la deces; la bărbați, prostatita este una dintre complicații
9.Infecția cu Papillomavirus (HPV), transmisă pe cale sexuală, este cauza dovedită și cea mai importantă de apariție a cancerului de col uterin.
10.Multe din BTS se transmit de la mamă la făt înainte, în timpul sau imediat după naștere.
11.Există posibilitatea infectării simultane cu mai mulți germeni: de exemplu, Gonoreea și Chlamidia.
12.Infecțiile sunt provocate de:
–bacterii: Chlamydia trachomatis, Neisseria gonorrhea, Treponema pallidum ș.a.
–virusuri: Papilloma virus, Herpes simplex, HIV, virusurile hepatice, ș.a.
–fungi/ ciuperci: Candida albicans ș.a.
–protozoare: Trichomonas vaginalis ș.a.
–paraziți: Pediculosis pubis, Sarcoptes scabiei ș.a.
13.BTS se pot diagnostica doar după aspectul leziunilor; există și teste de sânge sau culturi din diverse secreții; diagnosticul nu este complicat de stabilit, dar condiția minimă este să ne prezentăm la medic
14.Nu este indicată autotratarea la domiciliu; tratamentul necesită, de obicei, antibiotice, iar acestea se eliberează cu rețetă; consultația medicală este obligatorie
15.Unele infecții, cum sunt herpesul genital sau HIV nu pot fi tratate, ci doar ținute sub control cu tratamentul.
BOLI cu TRANSMITERE SEXUALĂ
Ce semne ne pot avertiza?
16.Unele BTS pot să nu genereze simptome:
–Chlamidia nu dă simptome la 80% din femei și 50% din bărbați
-Gonoreea nu dă simptome la mai mult de 50% din femeile infectate
-infecția cu HIV nu dă simptome specifice; când apar simptome, acestea se datorează imunodepresiei (scăderea funcției sistemului imunitar); media de timp în care apar aceste simptome este de 10 ani !!!
17.Semne și simptome care dau de gândit:
–secreții vaginale sau peniene, uneori urât mirositoare
-senzație de mâncărime (prurit) la nivelul organelor genitale sau zonei inghinale
-durere la urinat
-febră
–prurit care se accentuează noaptea (scabia)
–senzație de arsură la nivelul organelor genitale
–în cazul infecției cu HIV, la câteva săptămâni de la infectare pot apărea: oboseală, transpirații nocturne, durere în gât, ganglioni inflamați, diaree, frisoane, scădere în greutate, dureri musculare și articulare, tuse, durere de cap
INFECȚII TRANSMISE SEXUAL
Ce trebuie să știm despre tratament și prevenire?
18. Jena și spaima nu trebuie să întârzie tratamentul; cu cât tratăm mai repede, cu atât pot fi evitate complicațiile: sarcini extrauterine, infertilitate, infectarea fătului
19. Anunțarea partenerilor sexuali trebuie făcută cât mai repede, deoarece, simultan și aceștia trebuie să se trateze
20. Tratamentul trebuie urmat complet, chiar dacă simptomele dispar de la primele tablete antibiotice sau de la primele aplicări de creme terapeutice
21.Evitarea contactelor sexuale pe perioada tratamentului este obligatorie
22. Relațiile monogame reduc riscul îmbolnăvirii; și abstinența scade riscul, dar probabil nu este o variantă de profilaxie care să te atragă
23. Informându-ne despre simptome și căile de transmitere putem reduce riscul îmbolnăvirii
24. PREZERVATIVUL – trebuie utilizat corect și constant. În traducere: utilizat la fiecare contact sexual; un argument suplimentar este apariția unui partener sexual nou
25. Spermicidele NU previn îmbolnăvirea; Nu vă bazați pe ele
26. Trebuie evitate dușurile vaginale care distrug flora microbiană protectivă și, astfel,este favorizată îmbolnăvirea
27. Controalele medicale regulate, fără a avea simptome, ajută la depistarea preoce a îmbolnăvirii
27. Există vaccinuri anti-HPV și anti-hepatita B disponibile
29. Este de dorit amânarea debutului vieții sexuale cât de mult posibil; cu cât oamenii tineri sunt mai devreme activi sexual, cu atât crește durata de timp cu risc de infectare
30. Nu trebuie neglijat că riscul crește cu cât numărul de parteneri sexuali este mai mare
Surse: STI – Treatment Pocket European Guidelines 2018