Anunțuri publicitare
oct. 07, 2018 Servus Expert Anatomie - Fiziologie, Doctorul zilei, Durerea, Sănătate Niciun comentariu

Inflamația – o reacție de apărare. De ce ne temem de ea?

Inflamația este o reacție de apărare a organismului care se declanșează ori de câte ori organismul se simte atacat (fie că este o bacterie/virus, fie un traumatism). Scopul acestei reacții este îndepărtarea ”agresorului” și readucerea țesuturilor la forma și starea inițiale.

Atunci cum se explică lupta noastră permanentă cu inflamația? Prin aceea că, deși efectul ei pe termen scurt este vindecarea, efectele pe termen lung (dacă procesul inflamator persistă, devine cronic) s-au dovedit nefaste. Inflamația cronică este mecanismul pe care medicina l-a găsit, deocamdată, ”vinovat” pentru multe dintre afecțiunile grave.

Inflamația este procesul prin care sistemul imunitar (diferitele tipuri de globule albe și substanțele pe care acestea le produc) ne protejează de infecția cu microorganisme din afară, ca, de exemplu, bacterii și virusuri, dar și de alte agresiuni.

Uneori, cascada de reacții pe care o declanșează sistemul imunitar și care se numește inflamație/răspuns inflamator este îndreptată împotriva propriului organism. Astfel se explică bolile autoimune în care mecanismele de apărare ale organismului produc leziuni ale propriilor țesuturi.

Ce lanț de reacții presupune inflamația?

Agresor (bacterie/virus, leziune a unui țesut, etc.)   sistemul imunitar pornește la atac cu globulele albe (leucocite de mai multe tipuri) ⇒  acestea eliberează o serie de substanțe chimice în sânge, care răspund de:

  • creșterea fluxului de sânge către zona afectată, cu roșeața și încălzirea acelei zone
  • pierderea de lichid din celule cu edem (umflare, tumefiere)
  • stimularea fibrelor nervoase din zona respectivă, producând durere

Deci cele 4 semne că inflamația s-a declanșat sunt: Căldura, Roșeața,Edem, Durere.

Aceasta este o explicație simplistă și simplă a unei multitudini de reacții chimice pe care organismul le declanșează ori de câte ori recunoaște un agresor. Sau, când se încurcă și nu mai recunoaște țesuturile proprii ca fiind ale lui, produce bolile autoimune.

Căldura și Roșeața (eritem) sunt semne care arată că vasele de sânge s-au dilatat. Scopul organismului este ca vasele de sânge să aibă un diametru cât mai mare pentru ca, la locul ”bătăliei” să ajungă cât mai mulți ”soldați” (globulele albe sau leucocite de diferite tipuri).

Edemul sau tumefierea zonei afectate arată că vasele de sânge au devenit mai permeabile, se poate trece mai ușor prin peretele lor. Astfel că ”soldații” – leucocitele de diferite tipuri – să poată părăsi vasele de sânge, să treacă în țesuturi și să facă ”reparații”.

Durerea este un rezultat al iritării fibrelor nervoase cu toate aceste modificări. Dar și ea are un scop bine definit: ne atenționează să protejăm zona afectată până ce organismul reușește să facă reparațiile.

Când problema este mai gravă

Reacția locală (Căldură, Roșeață, Edem, Durere) se însoțește de o reacție inflamatorie generalizată. Adică, apar riposte sau sunt afectate și organe situate la distanță de locul bătăliei:

  • Creierul ⇒ somnolență, oboseală, febră
  • Măduva osoasă ⇒ crește producția de leucocite
  • Sistemul imunitar ⇒ amplifică reacția de apărare
  • Ficatul ⇒ crește Proteina C reactivă, scade fierul din sânge, crește feritina (toate aceste modificări pe care le putem vedea pe analizele de sânge, arată că ficatul e implicat deja în bătălie)
  • Țesutul adipos și țesutul muscular participă furnizând ”combustibil” mai mult, necesar tuturor acestor reacții. Sunt ”arse” lipide și, apoi și proteine. Este ceea ce doctorii numesc Catabolism și are ca rezultat vizibil scăderea în greutate.

Scopul tuturor acestor reacții complexe pe care organismul ”știe” să le desfășoare, indiferent de identitatea agresorului, este:

  • procesul de reparare a țesutului și formarea unei cicatrici

Până aici totul se desfășoară ”conform planului” și este bine că se întâmplă așa.

Când încep lucrurile să meargă prost? De ce ne luptăm mereu cu inflamația?

Cartea zice:  când  procesele inflamatorii și cele de vindecare nu mai sunt în echilibru, se produce inflamația cronică și apare o tulburare a procesului de vindecare.

În traducere: dintr-o cauză sau alta, reacțiile descrise mai sus nu se oresc și rezultatul ”bătăliei” rămâne indecis, nu aduce vindecarea.

Exemplu: bronșita tabagică, leziunile de ficat  produse de consumul de alcool, etc.

De aceea suntem mereu avertizați despre cauzele care pot face ca inflamația să meargă prost, adică să devină inflamație cronică: fumatul, consumul de alcool, etc.

Vezi și: Traumatisme emoţionale în copilărie. Consecinţe.

Ce boli se asociază cu inflamația?

Orice afecțiune a cărei denumire are la final terminația „-ită” presupune un proces inflamator: artrită, miocardită, nefrită, sinuzită, etc.

Ca să înțelegem ce se produce la nivelul țesuturilor în cadrul unui proces inflamator vom lua ca exemplu artrita.

Inflamația afectează în acest caz articulațiile.

Articulațiile sunt complexe formate din:

  • oase, mușchi, tendoane, ligamente
  • un strat de țesut cartilaginos care tapetează articulația și împreună cu lichidul sinovial (fluid conținut în niște structuri numite burse) protejează articulația la șocuri
  • nervi și vase de sânge

Există 4 mari categorii de artrite

Au în comun inflamația, dar pe care le deosebește factorul care declanșează inflamația. Cu alte cuvinte, cauza ”bătăliei” este diferită, dar organismul luptă de fiecare dată cu aceeași armată de soldați și aplică aproximativ aceeași strategie.

1. Osteoartrita, specifică persoanelor în vârstă, supraponderale/obeze. Inflamația este declanșată și menținută de suprautilizarea în timp a articulației. Aici se încadrează osteoartrita genunchiului, a șoldului. Specific este și faptul că afectarea este asimetrică: doar una dintre articulațiile genunchilor, de exemplu.

2. Artritele autoimune, care apar mai frecvent la femei. Inflamația este declanșată prin mecanismul autoimun în care sistemul imunitar nu mai recunoaște propriile țesuturi și le atacă. Așa sunt:

  • artrita reumatoidă (al cărei specific este că afectează articulațiile simetric – adică sunt afectate ambele articulații ale genunchilor,ambele articulații de şold, ambele articulații de umăr, etc.)
  • artrita psoriazică ce apare în psoriazis
  • artrita lupică ce apare în lupusul eritematos sistemic
  • spondilita anchilozantă, ș.a.

3. Artritele septice, care au ca factor declanșator o infecție și apar mai frecvent la bărbatul tânăr.

4. Artrita din gută în care factorul declanșator este depunerea cristalelor de acid uric în articulație.

Ce efect are declanșarea inflamației în articulații?

Foarte pe scurt:

  • deoarece fenomenul inflamator se prelungește în timp, leucocitele ”luptătoare” și substanțele eliberate de ele se adună în exces la nivelul articulației.
  • efectul este iritarea tuturor structurilor care participă la formarea articulației și distrugerea ei progresivă, cu pierderea funcționalității (adică articulația ”nu mai știe” să-și desfășoare funcția normal)
  • organismul nu reușește să ducă la capăt un proces de vindecare normal, iar reacțiile specifice inflamației se desfășoară timp îndelungat la nivelul articulației
  • DE CE? Încă nu există un răspuns clar

Alte afecțiuni în care este implicată inflamația și despre care vă puteți informa mai jos⇒‎

Afecțiuni gastrointestinale:

pancreatita

gastrita și ulcerul peptic

diverticulita

bolile inflamatorii ale colonului

ciroza

Afecțiuni genitourinare:

infecția urinară

litiaza renală

litiaza vezicală

sindromul de ovare polichistice

 durerea pelvină cronică

Afecțiuni respiratorii:

infecțiile virale(  răceală , gripă)

Afecțiuni musculoscheletale:

 fasciita plantară

tendinita ahileană

artroze/ artrite de şold, genunchi, umăr

Afecțiuni cu cauze multiple:

fibromialgia

neuropatia diabetică

Concluzii:

  1. Inflamația este o reacție de apărare a organismului față de orice stimul care poate provoca leziuni
  2. Scopul reacției este repararea leziunii și eliminarea cauzei (de exemplu: bacterii, virusuri, paraziți, diferite leziuni ale țesuturilor)
  3. Inflamația acută se manifestă sub forma unei reacții locale (adică la locul unde ”agresorul” ia contact cu organismul). Reacția locală o constatăm când apar: Căldură, Roșeață, Edem, Durere.
  4. Simultan apare și o reacție inflamatorie generalizată care se traduce prin: somnolență, febră, modificări ale unor analize de sânge, scădere în greutate, ș.a.
  5. Scopul acestor reacții este procesul de vindecare și obținerea unei cicatrici
  6. Când lucrurile nu se desfășoară ”ca la carte” apar inflamația cronică sau, mai grav, septicemia (atunci când inflamația a fost declanșată de o infecție)

Lupta cu inflamația prin diverse tratamente, tehnici aparținînd medicinei alternative și chiar alimente cu efect antiinflamator este justificată de complicațiile ce apar prin evoluția spre inflamație cronică.

Tratamentele medicamentoase cele mai utilizate pentru a bloca inflamația și durerea, sunt:

Surse:

Guyton§ Hall- ”Tratat de fiziologia omului”

Silbernagl§ Lang-” Fiziopatologie”

Cârmaciu Radu- Fiziologie( note de curs)

Anunțuri publicitare

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: