LIMFOCITE: ce sunt, valori normale, boli

Limfocite sunt o varietate de globule albe sau leucocite. Rolul limfocitelor este special: sunt implicate în apărarea imunitara. Valoarea normală a limfocitelor în sânge și capacitatea lor de răspuns ne protejează de infecții.

Dacă numărul de limfocite crește excesiv pot genera afecțiuni de tipul leucemie sau limfom. Dar poate fi crescut și în infecții virale sau alte afecțiuni.

Scăderea numărului de limfocite trădează o imunodeficiență de diverse cauze: chimioterapie, infecție HIV, lupus ș.a.

Limfocite: ce este util să știm?

• Limfocitele sunt un tip particular de globule albe (leucocite) esențiale pentru lupta corpului uman cu infecțiile.

• Numărul de limfocite din sânge intră în numărul total de leucocite, pe hemoleucogramă. Dar se exprimă și separat, în valoare absolută și procentual.

• Limfocite valori normale: 1000-4000/µl sau procentual 20-50%

• Limfocitele se găsesc în sânge, în ganglionii limfatici și pot migra oriunde în organism, unde este nevoie de ele.

• La analize de sânge aflăm doar numărul de limfocite din sânge și după acel număr ne ghidăm pentru a afla dacă apărarea imunitară este eficientă.

– prea puține limfocite în sânge se numește limfopenie (sub 1000/µl )

– prea multe limfocite în sânge se numește limfocitoză (peste 4000/µl )

• Sunt 2 tipuri de limfocite: limfocite B și limfocite T. Originea acestor celule este celula stem din măduva osoasă.

Măduva osoasă nu este același lucru cu măduva spinării. Măduva osoasă se mai numește și hematoformatoare pentru că la nivelul ei se formează toate celulele sângelui.

• Limfocitele T sunt celule care ”luptă” direct cu patogenii (bacterii, virusuri, celule canceroase etc); cu alte cuvinte lupta este ”corp la corp”

• Limfocitele B intră și ele în lupta cu patogenii, dar nu direct.
Produc anticorpi țintiți împotriva unui anumit patogen (virus sau bacterie, de exemplu) și prin intermediul acestora pot anihila intrusul.

• Limfocitele B și T pot deveni celule cu memorie, capabilă să recunoască un patogen dacă l-au întâlnit în trecut.

• Limfocitele pot suferi o transformare malignă, deci pot fi la originea unor cancere: leucemia limfocitară cronică, leucemia limfoblastică acută, limfoame.

Atacul sistemului imunitar cu anticorpi (produși de limfocite) împotriva țesuturilor proprii generează bolile autoimune.

Află mai mult ⮕ Boli autoimune: care sunt și de ce apar?

Limfocitele: unde se găsesc?

1. Limfocite în sânge

Dacă ne imaginăm vasul de sânge ca pe o autostradă, marca cea mai frecventă de mașini pe care o putem vedea sunt eritrocitele sau hematiile. Toată lumea cunoaște marca și știe că dacă scade numărul de eritrocite înseamnă că apare anemia.

Limfocitele nu sunt așa de frecvente pe această autostradă imaginară. Dar oricând poți întâlni una. Adică nu sunt foarte multe, dar nici rare.

Nu uitați că limfocitele sunt doar una din multiplele mărci de globule albe (leucocite).
Și ele însele sunt de 2 tipuri: limfocite B și T

2. Limfocite în vasele limfatice

Vasele limfatice sunt o rețea care urmează în paralel vasele sanguine.

Vasele limfatice și organele limfatice (ganglioni limfatici, timus, splină) formează sistemul limfatic.

Cele mai frecvente celule pe care le putem întâlni pe aceste ”străzi” paralele cu ”autostrada” sunt limfocitele.

Află mai mult ⮕ Leucemia: Simptome și Complicații

3. Limfocite în ganglionii limfatici

Ganglionii limfatici sunt mici structuri de forma bobului de fasole, prezenti pe tot traseul vaseul vaselor limfatice.

Continuând analogia, ganglionii sunt un fel de ”refugii” unde mașina se poate opri pentru diferite ”reparații” și corecții.

Limfocitele nu sunt singurele care fac oprire în ganglioni. Și alte leucocite se pot opri aici.

Din sistemul limfatic, limfocitele pot migra oriunde în organism unde este nevoie de ele pentru a îndepărta un ”dușman”

Află mai mult ⮕ Ganglioni inflamați: Ce cauze pot avea?

4. Limfocite în timus

Timusul este tot o stație pe traseul sistemului limfatic. Este un organ situat în spatele sternului, în spațiul dintre inimă și plămâni numit mediastin.

Timusul este un organ foarte activ până la pubertate. Ulterior involuează, se reduce în dimensiuni și se transformă într-o structură grăsoasă.

La nivelul lui limfocitele T se maturează și devin capabile să-și îndeplinească funcția.

5. Limfocite în splină

Splina poate fi considerată ca un ganglion uriaș. Depozitează limfocite. Face parte și ea din sistemul limfatic.

Dar nu are doar rolul imunitar. Este un bun rezervor de sânge: poate stoca 200-300 ml de sânge pe care îl eliberează în vase dacă apare o hemoragie undeva în corp.

Splina răspunde de distrugerea hematiilor îmbătrânite și de reciclarea fierului.

Limfocitele B și Limfocitele T: care este diferența?

Limfocitele B
-sunt produse și se maturează, adică devin apte să-ți îndeplinească funcția, în măduva osoasă. De aici se mută în ganglionii limfatici.
-sunt celulele producătoare de anticorpi specifici: adică îndreptați împotriva unui anumit patoge; anticorpii anti- SARS Co-2 nu sunt eficienți împotriva altui virus
-odată eliberați în circulație, anticorpii trec la anihilarea ”dușmanului”
-o parte din limfocitele B care au avut contact cu un patogen devin celule cu memorie: adică memorează caracteristicile patogenului și la o eventuală reîntâlnire cu el, îl recunosc și-l pot ataca

Limfocitele T
-sunt produse tot în măduva osoasă, dar de aici migrează în timus unde are loc maturarea lor
-sunt mai multe tipuri de limfocite T
Limfocite T citotoxice: atacă direct patogenii (bacterii, virusuri, calule canceroase)
Limfocitele T helper: sunt bune organizatoare ale atacului imunitar, recrutează ajutoare(alte celule) pentru a înteți atacul
Limfocitele T reglatoare: domolesc răspunsul imunitar, împiedică reacția exagerată a sistemului imunitar; un exemplu de reacție exagerată sunt bolile autoimune în care sistemul imunitar atacă propriile celule ale organismului pe care nu le mai recunosc ca fiind proprii
Limfocitele Natural killer (NK) asigură apărarea antitumorală, distrugând direct celulele tumorale
Limfocite T cu memorie care recunosc suprafața bacteriilor, virusurilor sau celulelor tumorale cu care au venit în contact în trecut

Limfocitele și Apărarea imunitară

Limfocitele B și limfocitele T diferă și luptă pe teritorii diferite ale sistemului imunitar.

Limfocitele B produc anticorpi care se leagă de ”invadator” (virus, bacterie etc) și caută să-l distrugă.

Limfocitele T atacă invadatorul direct și lupta este corp la corp.

Am putea spune că limfocitele B sunt artileria pe câmpul de luptă. Acest tip de luptă se numește imunitate umorală.

Limfocitele T sunt infanteria și imunitatea pe care o asigură se numește imunitate mediată celular.

Există mereu și o cooperare între cele 2 tipuri de armate pe câmpul de luptă.

Află mai mult ⮕ Imunitatea: cum ne apărăm de infecții?

Limfocite și limfom: ce legătură este?

Limfomul este o tumoare dezvoltată atunci când numărul de limfocite crește incontrolabil.

Creșterea exagerată a numărului de limfocite cu defect poate începe într-un ganglion.

Dar limfocitele canceroase, se pot deplasa oriunde în corp pe traseul vaselor limfatice: ganglioni, splină, sânge și, de aici, alte organe.

Află mai mult ⮕ Ce este limfomul și ce evoluție are?

Limfom Hodgkin și Limfom non-Hodgkin

Sunt 2 mari categorii de limfoame: Hodgkin și non-Hodgkin. Denumirea provine de la cel care a descoperit pentru prima oară un limfom: Thomas Hodgkin.

Limfomul Hodgkin este o proliferare malignă de limfocite B.

Limfoamele non-Hodgkin pot avea la origine fie limfocite B, fie limfocite T care încep să se înmulțească necontrolat.

⮕ Limfom non-Hodgkin: cauze, simptome, tratament