Memoria la menopauză. Cum oprim la timp declinul cognitiv?

Cercetătorii au identificat 4 profiluri cognitive asociate cu menopauza. Rezultatele au scos în evidență că femeile care memorează ușor informații noi, sunt mai atente și pot îndeplini mai multe acțiuni simultane (multitasking) sunt mult mai puțin expuse riscului de a avea bufeuri, tulburari de memorie sau depresie la menopauza.

Vârsta medie de debut a menopauzei este 51 ani. Dar premenopauza debutează mai devreme.

Totodată, femeile subponderale și fumătoare intră mai repede la menopauza. În timp ce femeile cu obezitate intră mai târziu.

Bufeurile, atrofia vaginală, relaxarea musculaturii pelvine, amețeli, palpitații sunt o parte din simptomele menopauzei. Dar și afectarea funcțiilor cognitive este o problemă majoră.

Memoria poate scădea semnificativ la menopauză

Tranziția către menopauză înseamnă scăderea progresivă a nivelului de hormoni reproductivi.

Iar studiile clinice arată că acest lucru vine la pachet cu afectarea funcțiilor cognitive.

Un grup de cercetători de la University of Rochester au încheiat un studiu clinic în care au urmărit evoluția a 4 profiluri cognitive diferite de femei și au încercat să identifice de ce unele au tulburări de memorie și altele nu.

Dacă înțelegem cum evoluează cognitiv femeile în această perioadă, putem ajuta la normalizarea acestei evoluții – spune Miriam Weber, PhD, profesor de Neurologie și Obstetrică- Ginecologie și autor principal al studiului.

Care sunt cele 4 profiluri cognitive posibile?

Au fost incluse în studiu 85 de femei cu vârste între 40-60 ani care erau aproape de debutul menopauzei (premenopauza).

Femeile au raportat simptomele menopauzei, li s-a efectuat o măsurare a nivelului hormonal și au parcurs și teste cognitive bianual timp de 9 ani.

Cercetătorii au identificat 4 profiluri cognitive:

• cogniție normală

• abilitate redusă de a învăța informații noi și de a le reține în timp

• capacitate crescută de a memora informații noi, de a face asocieri între informații și de a le readuce în memorie la timp

• atenție și concentrare crescute; funcții executive excelente (capacitate de multitasking)

Află mai mult ⮕ Ce este cogniția?

Cum s-au corelat profilurile cognitive cu evoluția memoriei la menopauză?

Cercetătorii au observat că femeile care s-au încadrat la tipurile 3 și 4 de profil cognitiv au avut raportat mult mai rar simptome de menopauză ca bufeurile.

De asemenea, au avut în procentul cel mai mic depresie postmenopauză.

În schimb, femeile cu profilul 2 cognitiv au raportat frecvent tulburări de somn și apariția depresiei sau a celorlalte simptome de menopauză.

Și alte studii similare au observat că declinul cognitiv la menopauză nu se corelează doar cu scăderea nivelului de hormoni.

Această analiză de profiluri poate ajuta și la identificarea persoanelor cu risc de a dezvolta boala Alzheimer în viitor, susțin autorii.

De asemenea, este un bun semnal de alarmă pentru a ne preocupa din timp de exersarea memoriei și de păstrarea unui stil de viață activ.

Află mai mult ⮕ Analize și investigații recomandate la menopauză

Mai multe fenomene influențează declinul cognitiv la menopauză

În ultimii 15 ani a crescut numărul de studii clinice care pun în evidență diferitele moduri în care menopauza afectează memoria.

De exemplu, menopauza influențează modul în care celulele sunt interconectate și chiar modul în care mor, mai ales în regiuni ale creierului implicate în memorarea informațiilor.

Menopauza reduce și nivelul de glucoză din creier, principalul combustibil al neuronilor. Creierul va căuta alte surse de energie adaptându-se la noul profil hormonal și încercând să-și păstreze funcțiile.

În plus, afecțiunile concomitente, cum sunt diabetul sau hipertensiunea, accelerează declinul cognitiv.

Află mai mult ⮕ Ce trebuie să schimbi la menopauză ca să reduci simptomele?

Ce pot face femeile ca să-și păstreze sănătatea creierului?

Sunt 3 măsuri importante care te pot ajuta să reduci viteza de îmbătrânire a creierului:

• activitatea fizică moderat-intensă
• activitatea cognitivă susținută
• contactele sociale

Primele două măsuri au efecte benefice demonstrate clinic de cercetători, efecte observabile chiar la nivel celular.

Contactele sociale sunt o altă posibilitate de a oferi creierului stimuli externi și experiențe noi, precum și perspective și puncte de vedere diverse a căror comparare și analiză este tot un exercițiu pentru creier.

Celor 3 metode de bază li se mai adaugă:

• obiceiurile alimentare
• somnul suficient

Obiceiurile alimentare sănătoase cum sunt dieta mediteraneană și aportul de alimente cu omega 3, au efecte favorabile asupra memoriei. Mai ales femeile care au și diabet sau hipertensiune și care au un risc mai mare de a avea probleme de memorie, ar trebui să fie atente la stilul de alimentație.

Șapte ore de somn pe noapte sunt esențiale pentru sănătatea creierului. În timpul anumitor cicluri de somn memoria și învățarea noțiunilor noi sunt consolidate. Tot somnul este perioada în care creierul ”se curăță” de amiloid, unul din markerii bolii Alzheimer.

⮕ Femeia peste 50 ani: 3 schimbări obligatorii de dietă