Prima pagină » Lifestyle » MEMORIA și ÎNVĂȚAREA RAPIDĂ: 10 metode eficiente

MEMORIA și ÎNVĂȚAREA RAPIDĂ: 10 metode eficiente

Memoria și Învățarea rapidă: 10 informații științifice – Creierul uman – Metode de învățare – Tehnici de memorare – Pierderi de memorie – Invatarea eficienta – Metode stiintifice de memorare si invatare

Memoria ne ajută să fim cine suntem. ”Suntem ceea ce ne amintim. Suntem ceea ce iubim” spune Nichita Stănescu.
De la amintirile din copilărie, la locul unde ne-am pus cheile, totul depinde de memoria noastră. Tot memoria construiește ceea ce numim experiență de viață.

Vrem să învățăm cât mai eficient, adică rapid, număr mare de noțiuni și să le reținem timp îndelungat. Sfaturi despre tehnici găsim ușor. Trebuie să le folosim pe acelea care sunt verificate științific. Și să ne debarasăm de eventuale metode păguboase de memorare pe care le-am dobândit singuri.

Specialiștii în științe cognitive Henry Roediger și Mark McDaniel ne vorbesc în cartea lor ”Make it Stick: The Science of Succesful Learning” despre strategii de învățare eficientă verificate științific.

Și alte studii pe care le luăm în discuție în acest articol ne dezvăluie secretele memorării și învățării eficiente.

memoria și învățarea rapidă: 10 informații științifice

MEMORIA și ÎNVĂȚAREA RAPIDĂ: 10 metode eficiente

1.Hipocampul joacă un rol important în memorare

Hipocampul este o parte a creierului cu rol esențial în consolidarea informației, adică transferul noțiunilor din memoria de scurtă durată, în cea de lungă durată.
Hipocampul este implicat în procese complexe de formare, organizare și stocare a informațiilor.

Deoarece creierul este organizat simetric, hipocampul poate fi găsit în ambele emisfere. Leziunile creierului în zona hipocampului afectează capacitatea de a forma noi amintiri (deci de a stoca informații), ceea ce se numește amnezie anterogradă.

Capacitatea hipocampului scade cu vârsta, dar nu la toți seniorii este evidentă pierderea de neuroni. Cei care totuși pierd neuroni din această zonă a creierului au performanțe scăzute la testele de memorie.

Mulți factori influențează capacitatea cognitivă și ritmul în care aceasta scade cu vârsta: genele, stilul de viață, mediul în care trăim.

Click aici pentru a afla Unde sunt stocate amintirile?

2.Cele mai multe informații din memoria de scurtă durată sunt uitate rapid

Capacitatea memoriei de scurtă durată este limitată. Experții afirmă că nu putem reține mai mult de 5-9 informații în memoria de scurtă durată, pentru 20-30 sec. Unii sunt chiar mai pesimiști susținând că 4 este cifra corectă.

Încearcă să reții informațiile dintr-o listă privind-o 2 minute. Apoi ia o foaie de hârtie și scrie ce-ai reținut. Ai reținut mai mult de 4 informații?

Această capacitate poate fi crescută utilizând diverse stratageme. De exemplu, fragmentarea informației și gruparea informațiilor înrudite. Cel mai utilizat exemplu în acest sens este memorarea unui număr de telefon: 4-7-1-3-3-2-4 se memorează mult mai ușor ca 471-3324.

Când încercați să vă reamintiți cât mai multe informații de pe o listă, începeți formând grupuri. Produsele de pe o listă de cumpărături pot fi grupate pe categorii: legume, fructe, lactate, cereale, carne.

3.Testarea informațiilor îmbunătățește memorarea

A efectua un test din informațiile pe care le-ai memorat este cea mai bună metodă de a le așeza în memorie, spun specialiștii.
Sunt reținute la fel de bine toate informațiile din materia studiată pentru un test, chiar dacă numai o parte din ele au apărut în întrebările de la test.

4.Mirosul este un factor care crește capacitatea de memorare

Ați obsevat că un anumit miros poate declanșa amintiri? Mirosul unui anumit fel de mâncare ne poate aduce amintirea copilăriei și a bunicii. Aroma unui anumit parfum ne poate aduce în minte o anumită persoană cunoscută de mult.

Cum se explică?

În primul rând, nervul olfactiv (care transmite informația de la receptorii de miros la creier) este vecin cu amigdala – porțiune a creierului implicată în stocarea experienței emoționale pe care o avem.
Tot în vecinătate, se află și hipocampul (vezi mai sus). Astfel se explică implicarea mirosului în procesul memorării.

Cercetările au arătat că atunci când sunt afectate anumite porțiuni ale creierului implicate în memorare, este afectată și perceperea mirosurilor.

Unele studii susțin chiar că, învățând într-o ambianță în care simțim un miros, ulterior, la reîntâlnirea cu același miros, rememorarea informațiilor va fi mai facilă.

Newsletter

Servus Expert oferă un rezumat gratuit săptămânal, pentru fiecare categorie, al celor mai interesante articole despre sănătate, artă, știință, cultură și alte aspecte care ne ajută să construim o viață sănătoasă și plină de sens. Primește-l și tu:

* obligatoriu
Memoria și învățarea rapidă: 10 informații eficiente

5.Puteți învăța să vă îmbunătățiți memoria

Uitarea nu înseamnă neapărat boala Alzheimer. Dar este bine să fim atenți atunci când avem pierderi de memorie.

Sunt mai multe strategii și tehnici utile pentru a nu rătăci informațiile:

încearcă să creezi în minte imagini legate de lucrurile pe care le uiți frecvent
De exemplu, când îți lași cheile undeva, stai o secundă și imaginează-ți tabloul: Tu așezând cheile lângă portofel, pe birou”.
Vizualizarea imaginară a scenei te va ajuta să-ți reamintești ulterior unde ai pus cheile

utilizează tehnologia ca pe o extensie a memoriei; folosește aplicațiile telefonului, calendarele online pentru a nota evenimente și întâlniri importante.

6.Cum învățăm eficient

Ce facem însă când trebuie să îmbunătățim stilul de a învăța, când volumul și viteza cu care trebuie să asimilăm informații sunt mari și depășesc capacitățile obișnuite de memorare.

Dacă citim un text la prima vedere, cei mai mulți dintre noi suntem convinși că memorarea lui presupune recitire. Pe principiul că ”repetiția e mama învățării”.
Dar cercetările arată că recitirea textului nu este nici pe departe la fel de eficientă ca metoda de a spune, cu cartea închisă, ce am reținut.

Metoda repetiției funcționează poate pentru a reține numere de telefon, dar nu s-a dovedit eficientă pentru memorarea informațiilor de examen, de exemplu.

Studenții Universității New Mexico au fost testați după ce au citit un text, prima grupă efectuând o citire, iar a doua grupă citind textul de două ori la rând. Rezultatele au fost următoarele:
-studenții care au citit textul de 2 ori au avut răspunsuri ceva mai bune decât cei care citiseră textul o dată dacă testarea a avut loc imediat după citirea textului
-testarea la un interval de timp distanță nu a mai pus în evidență nicio diferență între cele două grupe de studenți

memoria și învățarea rapidă: 10 metode eficiente

Concluziile cercetătorilor:
-citirea unui text de mai multe ori la rând, fără a lăsa un interval de timp între citiri, este o metodă păguboasă de învățare, consumatoare de timp și ineficientă
-sublinierea informațiilor importante și revizuirea atentă, din timp în timp, doar a noțiunilor subliniate este o metodă eficientă de învățare pe termen lung
intercalarea a două teme de învățat, azi una, mâine alta diferită, poimâine revenim la cea de azi. Este o metodă care pare mai puțin productivă. Dar permite memorarea pe termen lung.

7.Este necesară recapitularea noțiunilor învățate?

Recapitularea este plicticoasă. Dar cu metodele de astăzi poate deveni chiar incitantă.
Dacă la finalul unei ore de curs, profesorul afișează un mic test de tip Quiz memorarea este mai eficientă.

Sa dovedit că la testele de la finalul anului elevii au realizat punctaje superioare din materia pentru care au fost testați tip Quiz: întrebări scurte cu răspunsuri la alegere.

La fel putem proceda și când învățăm ceva din proprie inițiativă. Recapitularea informațiilor reținute le fixează. Dar modifică și capacitatea de memorare. Rememorarea notiunilor noi devine mai simplă dacă memoria este exersată.

Practica rememorării a ceea ce știm este un exercițiu excelent care și-a dovedit eficiența în consolidarea memoriei.

8.Care este cea mai eficientă metodă de recapitulare

Intercalarea a două sau mai multe teme pe care le studiem este cea mai eficientă metodă de fixare a noțiunilor.

Henry Roediger și Mark McDaniel ne dau un exemplu elocvent.

Omul de știință german Sebastian Leitner și-a dezvoltat propriul sistem de recapitulare.
Să ne gândim la o serie de 3 cutii cu flashcarduri – cartoane cu noțiuni de reținut.
În prima cutie se găsesc cartoanele pe care trebuie să le recapituleze cel mai des (să zicem cu noțiuni despre muzică, hockey și cuvinte în limba spaniolă). Pe acestea trebuie să le reia mai des deoarece face frecvent greșeli la rememorare.
În a doua cutie sunt carduri cu noțiuni pe care și le-a însușit destul de bine. Pe acestea nu este nevoie să le reia așa des.
În a treia cutie se află cardurile cu noțiunile pe care le știe cel mai bine și le reia cel mai rar.

Când recapitulează, dacă face greșeli de rememorare la noțiunile din cutia 3, acestea vor trece în cutia 1.

Ce e important de observat în exemplul celor 2 cercetători:
intercalarea temelor de memorat
-faptul că nici noțiunile pe care le știi bine nu trebuie abandonate; ele sunt repetate mai rar, dar nu dispar niciodată din materialul de repetat

9. Pierderea memoriei odată cu vârsta ar putea să NU fie inevitabilă

Tulburările de memorie la înaintarea în vârstă nu sunt obligatorii. Unele persoane performează la testele cognitive de la 70 de ani, la fel ca la 20.

De ce unele persoane reușesc să-și păstreze memoria? Cercetătorii au unele ipoteze în curs. Pe lângă moștenirea genetică și stilul de viață, mai există un factor care ne-ar putea ajuta.

Studiile au pus în evidență că persoanele care trăiesc cu un sentiment al propriei eficiențe (self-efficacy) își păstrează mai bine abilitățile de memorare. Sentimentul propriei eficiențe se referă la sentimentul de control pe care îl are fiecare asupra propriei vieți.

Sentimentul propriei eficiențe s-a dovedit a reduce substanțial și nivelul de stres.
Stresul este un alt factor răspunzător de afectarea memoriei.

10. Ai grijă la somnul de noapte

Somnul joacă un rol esențial în învățare. Cercetările arată că deprivarea de somn scade semnificativ capacitatea de memorare.
Chiar și la 3 zile după o noapte pierdută efectele sunt evidente.

Click aici pentru a afla SOMNUL: Ce se întâmplă în creier când dormim?

Surse:
-American Society for Microbiology. Evidence-Based Strategies to Improve Memory and Learning, 2014
-PhysiologicalReviews. About Sleep Role in Memory, 2013
-Swiss Journal of Psychology. Memory Self-Efficacy and Memory Performance in Older Adults, 2017

 

Newsletter

Servus Expert oferă un rezumat gratuit săptămânal, pentru fiecare categorie, al celor mai interesante articole despre sănătate, artă, știință, cultură și alte aspecte care ne ajută să construim o viață sănătoasă și plină de sens. Primește-l și tu:

* obligatoriu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *