Prima pagină » Lifestyle » MEMORIE și GÂNDIRE: cum antrenăm creierul?

MEMORIE și GÂNDIRE: cum antrenăm creierul?

Memorie și gândire: cum antrenăm creierul? – Exercitii pentru memorie – Ce este neuroplasticitatea – Care sunt efectele imbatranirii asupra creierului – Metode eficiente pentru a ne pastra memoria si gandirea

Cum antrenăm creierul? Cum încetinim declinul cognitiv? Putem face ceva pentru a păstra a la long funcționarea minții noastre în bune condiții? Cercetările dovedesc că putem. Trebuie doar să devenim conștienți de importanța conservării memoriei și gândirii noastre – abilități care ne fac unici între viețuitoare.

memorie și gândire: cum antrenăm creierul?

MEMORIE și GÂNDIRE: cum antrenăm creierul?

Ce este neuroplasticitatea?

Plasticitatea creierului sau neuroplasticitatea este un termen care se referă la capacitatea creierului de a se adapta ca rezultat al experiențelor acumulate.

Creierul uman are aproximativ 85 miliarde de neuroni. S-a crezut multă vreme că neurogeneza (formarea de noi neuroni) încetează imediat după naștere.
Astăzi se știe că creierul nostru are o remarcabilă capacitate de reorganizare, de a crea noi conexiuni și chiar noi celule (neuroni).
Această capacitate a creierului este denumită neuroplasticitate.

Creierul are abilitatea de a muta centrul de comandă al unor funcții dintr-o zonă afectată, degradată, într-o altă zonă a creierului, integră (plasticitate funcțională).
Dar, mai importantă este capacitatea creierului de a-și modifica structura ca rezultat al proceselor de învățare (plasticitate structurală).

Dar să vedem ce spun cercetătorii că ar fi bine să facem pentru a ne menține creierul în formă.
Nu este vorba despre a obține un scor mai bun la testele IQ, ci de a ne păstra memoria și ascuțimea minții (capacitatea de a argumenta logic, de a înțelege și acționa conform cu ceea ce raționăm) un timp cât mai îndelungat.

Cum antrenăm creierul?

Antrenamentul fizic ne antrenează și creierul

Persoanele care se preocupă de o alimentație echilibrată, dar și de activitate fizică constantă sunt mai puțin expuse declinului cognitiv datorat îmbătrânirii.

Un studiu din 2006 despre îmbătrânirea creierului a concluzionat că:
-vârsta creierului nostru nu este totdeauna identică cu vârsta biologică
-se produc modificări fizice: volumul și greutatea creierului scad cu 5% per decadă de vârstă, după vârsta de 40 ani
-dar și modificări cognitive, memoria fiind cea mai afectată
neurotransmițătorii (de care depind performanțele creierului) explică diminuarea capacităților creierului cu efecte asupra gândirii și memoriei, dar și asupra performanțelor motorii
dopamina (unul din neurotransmițători) își diminuează nivelul cu 10% per decadă de vârstă, începând încă din copilărie

Aceeași conduită care reduce riscul nostru de a face boli cardiovasculare, poate încetini și aceste modificări ale creierului și poate prelungi ”durata de funcționare” în bune condiții:
-mișcare fizică moderată și constantă
dieta echilibrată
-consumul redus- moderat de alcool

Exercițiile fizice sunt benefice creierului, nu doar la cei cu sănătate deplină. S-a raportat chiar ameliorarea evoluției celor cu afecțiuni neuropsihiatrice: depresie, epilepsie, accident vascular, boala Alzheimer sau boala Parkinson.

Efectele cele mai vizibile ale sportului practicat constant sunt la nivelul hipocampului unde crește semnificativ volumul și fluxul de sânge. Rezultatul este stimularea neuroplasticității: se produc modificări structurale ale neuronilor existenți și se formează și alții noi.

Memorie și gândire: cum antrenăm creierul

Cum antrenăm creierul?

Învață ceva nou

La vârta la care încă ne instruim în școală, nu ne preocupăm despre ce am putea învăța nou. Vine de la sine.

Dar când perioada de instrucție s-a terminat și chiar și la job lucrăm oarecum automat, bazându-ne pe cunoștințe acumulate anterior, se pune problema ce să învățăm nou.

Efortul dobândirii unei noi abilități, antrenarea acestei abilități, s-a dovedit foarte eficientă asupra stimulării memoriei.
Această nouă abilitate poate fi învățarea unei limbi noi, învățarea unui instrument muzical, dar și un hobby ca fotografia digitală sau țesut, cusut.
Efectul de îmbunătățire a memoriei a fost vizibil la participanții unui studiu chiar și la 1 an de la practicarea unei noii abilități.

Cum antrenăm creierul?

Folosește mâna nedominantă

Cele mai eficiente metode de a ne antrena creierul nu sunt neapărat și cele mai simple.

Unul din exercițiile care ne ajută să ne menținem creierul în viață este utilizarea mâinii nedominante. Poate fi dificil să încerci să scrii cu stânga când ești dreptaci sau invers. Dar tocmai asta e ideea. Să fie dificil.

Neurobiologul Lawrence Katz menționează acest tip de exercițiu în cartea sa ”Keep Your Brain Alive: 83 Neurobic Exercises to Help Prevent Memory Loss and Increase Mental Fitness”.

Cum antrenăm creierul?

Fii mereu prezent

Conceptul modern de mindfulness este, de fapt, readucerea în atenție a unei practici foarte vechi: aceea de a fi atent la experiențele senzoriale ale momentului prezent.

Multe cercetări s-au concentrat pe ideea de a investiga efectele acestei conduite asupra organismului.
Rezultatele au subliniat că a fi mindful, a participa la ceea ce ți se întâmplă, a fi curios, deschis, tolerant față de ceilalți, ne îmbunătățește nu doar relațiile cu semenii, dar și funcționarea corpului și minții noastre.

În prezent există chiar exerciții de antrenament mental pentru acest tip de conduită, care să ne împiedice să revenim mereu asupra trecutului, să judecăm excesiv atitudinile și întâmplările, să ne preocupăm excesiv de viitor.

De ce este util? Conexiuni neuronale deja bătătorite, demult create, ne permit să interpretăm experiențele noastre într-un anumit fel. Efortul de a schimba aceste conexiuni vechi cu altele noi s-a dovedit că favorizează neuroplasticitatea.
Deci modificând obiectul asupra căruia ne focusăm, putem modifica, în final, chiar structura creierului.

Practica rugăciunii sau, din nou în termeni moderni, practica meditației este modalitatea prin care putem dezvolta aceste noi conexiuni neuronale și putem favoriza apariția de noi neuroni (neurogeneza).
Ne îndepărtăm astfel de permanenta preocupare de noi înșine, de autobiografia din care extragem permanent ceea ce ni s-a întâmplat negativ, de reacțiile emoționale exagerate față de semenii noștri (enervare, irascibilitate, critica excesivă, comportamentul obsesiv-compulsiv, anxietate).

Înainte de a trage concluzia că practica rugăciunii creștine sau meditația budistă este prea mult pentru tine ca om modern, mai trebuie să afli că cercetările au pus în evidență efectele ei de a ne îmbunătăți atenția, de a crește capacitatea de învățare și memorare și chiar de stimulare a imunității.

Cum antrenăm creierul?

Socializează

Studii din 2019 au arătat că persoanele active social au un risc mult mai scăzut de a pariție a demenței și bolii Alzheimer.

Chiar dacă ești introvertit, preocuparea pentru interacțiuni sociale este benefică creierului pe termen lung.
Oportunitățile de voluntariat în comunitatea ta, participarea la activități de grup sau măcar preocuparea de a menține legături strânse cu familia și prietenii sunt variante de antrenament al creierului, pe lângă integrarea în societate.

Click aici pentru a afla Ce se întâmplă în creier când dormim?

Surse:
-Psychological Science. The Impact of Sustained Engagement on Cognitive Function in Older Adults: The Synapse Project, 2013
-Postgraduate Medical Journal. Ageing and the brain, 2006

 

Newsletter

Servus Expert oferă un rezumat gratuit săptămânal, pentru fiecare categorie, al celor mai interesante articole despre sănătate, artă, știință, cultură și alte aspecte care ne ajută să construim o viață sănătoasă și plină de sens. Primește-l și tu:

* obligatoriu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *