Metoda retrieval: cum sa inveti de nota 10

Metoda retrieval sau retrieval practice este un termen folosit pentru a denumi tehnicile de învățare cele mai eficiente care să ne permită stocarea, dar și utilizarea pe termen lung a cunoștințelor dobândite.

Aparent învățăm pentru examene și teste. În realitate învățăm pentru a acumula cunoștințe și abilități pe care să le avem la dispoziție în memorie atunci când trebuie să rezolvăm probleme sau să profităm de oportunități care apar.

Recitirea unui text sau repetarea insistentă a unor informații în speranța că le vom memora mai bine sunt tehnicile de învățare cele mai practicate. Dar și cele mai păguboase după cum ne dezvăluie studiile științifice.

Re-recitirea textului ne creează senzația că știm, dar, din păcate, tehnica este o pierdere de timp pentru că nu aduce rezultatele scontate.

Un studiu din 2009 pe aceată temă a inclus un chestionar privitor la tehnicile de învățare adresat elevilor de liceu. Rezultatul a arătat că 83% din elevi folosesc recitirea materialului ca metodă de studiu, iar 54% din ei o consideră principala metodă de studiu.

Principalul motiv al acestei alegeri este faptul că elevii și studenții nu cunosc și nu au încredere în alte tehnici de învățare

1. Ce este metoda retrieval sau retrieval practice?

Una din cele mai robuste concluzii ale cercetărilor în domeniul științelor cognitive în ultimii 100 de ani este că învățarea este mult mai eficientă dacă studentul caută să scoată din memorie informațiile pe care le știe, prin tehnicile de învățare retrieval bazate pe testarea sau autotestarea noțiunilor.

Deci focusul nu cade pe introducerea informațiilor în memorie, ci pe scoaterea lor, chiar dacă sunt incomplete. 

Literatura de specialitate arată că autotestarea repetată (tehnică retrieval) a materialului de memorat este mult mai eficientă comparativ cu o perioadă echivalentă petrecută cu recitirea materialului. Această observație bine documentată științific se numește efectul testului (testing effect).

De exemplu, un simplu chestionar în care răspunzi la întrebări după ce ai citit ceva sau ai audiat un curs generează o mai bună memorare și învățare decât recitirea textului sau revizuirea notițelor.

Dacă lași să treacă câteva ore și reiei chestionarul, conexiunile neuronale formate anterior devin și mai puternice, iar uitarea este mai puțin probabilă.

Un alt exemplu este să încerci să rezolvi o problemă înainte de a învăța soluția. Vei face mai multe greșeli, dar ulterior învățarea va fi mai solidă.

Află mai mult ⮕ Memorie și gândire: Cum antrenăm creierul?

2. Memoria si hipocampusul

Memoria este capacitatea creierului de a codifica, stoca și retrage datele stocate atunci când avem nevoie de ele. Există mai multe tipuri de memorie care ne permit să colectăm date obținute prin experiențe variate. 

O parte din informații sunt stocate pe termen foarte scurt în memoria de scurtă durată. Unele din aceste informații devin date ale memoriei de lungă durată.

Tehnicile de memorare și învățare sunt de fapt cele mai bune metode de a transfera date din memoria de scurtă durată în cea de lungă durată.

Memoria de scurtă durată permite creierului să-și amintească mici piese de informație și pentru scurt timp.

Cel mai scurt tip de memorie este memoria de lucru în care informațiile sunt reținute doar câteva secunde. Acest tip de memorie este folosit când vrem să reținem un număr de telefon în timp ce suntem implicați în alt proces cognitiv.

De exemplu, numărul de telefon pe care vrem să-l notăm la contacte noi îl reținem cu memoria de lucru câteva secunde.

Memoria de lucru a unei persoane este cel mai bun factor predictiv al inteligenței sale generale.

Memoria de lucru include memoria de scurtă durată, dar și alte mecanisme conexe care ne ajută să folosim memoria de scurtă durată.

Diferite structuri ale creierului sunt implicate în memorare. Pentru memoria de scurtă durată este foarte important cortexul prefrontal.

Cortexul prefrontal este situat la nivelul frunții și face parte din neocortex, cea mai nouă și mai evoluată structură a creierului nostru.

În memoria de lungă durată sunt implicate hipocampusul, neocortexul și amigdala.

Hipocampusul este formațiunea unde amintirile sunt stocate temporar. De aici vor fi transferate în neocortex și vor participa la cunoștițele generale.

Cercetătorii consideră că acest transfer de informație de la hipocampus la neocortex se întâmplă în somn.

Amigdala modifică intensitatea și conținutul emoțional al amintirilor. Dar joacă un rol important și în formarea noilor amintiri legate de sentimentul de frică. Învățarea de frică este un mecanism de formare a amintirilor, consolidare și apoi redare a informației care a fost amplu studiat.

Află mai mult ⮕ Ce se întâmplă în creier când dormim?

3. Concepția noastră despre inteligență influențează felul în care învățăm

Cercetătorii Ehrlinger și Shain au condus în 2014 un studiu care a examinat teoriile despre inteligență ale studenților.

Ei au constatat 2 tendințe dominante: unii studenți consideră inteligența ca pe ceva ce poate fi dezvoltat (incremental view), iar alții ca pe o entitate de sine stătătoare ce nu poate fi influențată (entity view).

Mai interesant este că modul în care studenții privesc inteligența s-a dovedit implicat și în modul de abordare a învățării.

Cei care consideră că inteligența poate fi dezvoltată își propun mereu să se perfecționeze și se focusează pe acumularea de cunoștințe și skillsuri noi.

Cei care consideră inteligența o entitate fixă sunt mai preocupați de cum se poate obține performanța la examene și nu de acumulări noi. Tot aceștia sunt și cel mai puțin tentați să folosească tehnicile de retrieval tocmai pentru că par mai puțin productive.

Află mai mult ⮕ Testele IQ. Putem influența performanța creierului prin educație?

4. Cum pui în practică metoda retrieval?

Metoda retrieval (retrieval practice) constă în mai multe tehnici, toate servind același scop: memorarea de lungă durată a unor informații sau dobândirea unor abilități.

Este bine să adopți tehnicile retrieval ca parte integrantă a metodei tale de studiu dacă vrei să fii eficient.

Iată câteva tehnici:

• Autotestează-te repetat
Citește o secțiune a textului, pune-o de o parte și încearcă să explici cu cuvintelle tale conținutul. Apoi verifică dacă ai reținut corect.
Repetă operațiunea de câte ori este nevoie. Cu pauze între 2 tentative.

• Încearcă să-ți reamintești ideile principale dintr-un text fără să te uiți pe notițe

• Explică conceptele cheie pentru tine sau pentru altcineva

• Creează-ți singur material de studiu: flashcards, ghiduri, rezumate, orice necesită procesarea informațiilor și așezarea lor într-un format nou.

Află mai mult ⮕ De ce avem nevoie de motivație pentru a acționa?

5. Cum începi să utilizezi tehnicile retrieval dacă ești profesor?

• Ajută elevul/ studentul să minimizeze situațiile care îl distrag

Cel mai simplu mod de a crește capacitatea de concentrare este să reducem la minimum situațiile care distrag atenția:telefon, social media, televizor etc.

Foarte multe persoane sunt convinse că pot desfășura mai multe activități în același timp (multitasking) și la fel de eficient.

Cercetătorii ne spun că nu este adevărat. Multitaskingul activează circuite neuronale inhibitorii, iar creierul nu desfășoară simultan activitățile, ci doar trece rapid de la una la alta.

Practicat pe termen lung, multitaskingul afectează atât memoria de lungă durată, cât și pe cea de scurtă durată.

Profesor: stabilește regula ca telefoanele să nu fie utilizate în oră, încurajează studentul să se focuseze pe o singură cerință o dată.

• Încurajează elevul/ studentul să se autotesteze

Învățarea de lungă durată este facilitată de reamintirea prin testare a noțiunilor.

Profesor: compune teste cu răspunsuri multiple pentru explicarea conceptelor cheie ale lecției imediat ce a fost predată

• Mai multe ședințe, dar mai scurte pentru același subiect

Beneficiile ședințelor scurte și repetate pe aceeași temă depășesc clar metoda de memorare într-o singură ședință maraton.

Profesor: recapitulează pe tot parcursul semestrului informațiile predate mai demult.

• Combină imagini fără text cu ceea ce predai

Centrii vizuali și auditivi ai creierului sunt activați separat când auzim cuvinte sau vedem imagini. Procesarea simultană a celor două tipuri de informații are efect benefic asupra memorării.

Profesor: însoțește ceea ce predai oral cu imagini relevante, fără text

Tehnicile de predare și învățare retrieval sau retrieval practice  sunt mai dificil de urmat și te fac să te simți mai puțin productiv. Dar efortul depus produce o învățare de durată și permite aplicarea informațiilor mult mai versatil.

⮕ 10 Metode de memorare și învățare rapidă