NEURONUL: cum transmite informații?

Neuronul este celula care intră în componența țesutului nervos.
∎ Există aproximativ 100 de miliarde de neuroni în sistemul nervos și de 10 ori mai multe celule gliale în țesutul nervos.
Specializarea neuronului este transformarea oricărei informații pe care o primește în impuls electric și transmiterea ei mai departe.
Sinapsa este zona în care 2 neuroni vin în contact și își transmit informația de la unul la altul
∎ Procesul prin care se formează noi neuroni se numește neurogeneză și are loc chiar și la adult.

Ce este neuronul?

Neuronul sau celula nervoasă este componenta de bază a sistemului nervos. Este o celulă în mare parte asemănătoare celorlalte celule ale organismului.
Are, însă, o specializare pe care celelalte celule nu o au: transmiterea informației de la o zonă la alta a corpului.

Avem aproximativ 100 de miliarde de neuroni care interacționează unii cu alții. Felul în care interacționează ne definește ca persoane.

Neuronul primește informații de la organele de simț. Sunt informații vizuale, auditive, dar și ce legate de miros, gust și atingere.

Aceste informații sunt prelucrate și pe baza lor sunt elaborate comenzi.

Tot neuronii transmit aceste comenzi la musculatură, conforme cu datele pe care le-au prelucrat.

De exemplu, dacă punem mâna pe un obiect fierbinte, informația transmisă este legată de atingere, temperatură și durere. Comanda elaborată de neuroni și transmisă către musculatura mâinii duce la retragerea mâinii de pe obiectul fierbinte.

Află mai mult Creierul uman: cum este alcătuit și cum funcționează?

Cum arată neuronul?

Neuronul este o celulă.
Cel mai util este să privim neuronul ca pe un copac. Sunt 3 părți componente: corpul celular (trunchiul copacului), dendritele (ramurile copacului) și axonul (rădăcina copacului)

neuronul

Dendritele sunt prelungiri prin care neuronul primește informații de la alte celule.

Axonul este prelungirea prin care neuronul trimite informația altor neuroni. Mesajul pe care-l trimite de-a lungul axonului este un mesaj electric și se numește potențial de acțiune.

Corpul celular găzduiește nucleul (în care se găsește ADN-ul celular) și citoplasma în care neuronul produce diferite proteine ce vor fi transportate prin dendrite și axoni.

Ce are neuronul similar celorlalte celule este corpul celular cu nucleul, citoplasma și membrana.

Ce deosebește neuronul de alte celule sunt:

dendritele – prelungiri prin care primește informații (input); informațiile vin prin conectarea dendritei cu axonul altui neuron

axonul – prelungire unică prin care neuronul transmite informația altui neuron (output); transmiterea se face prin conectarea axonului neuronului A cu dendritele neuronului B la nivelul unei sinapse

Axonul este parțial învelit într-o substanță grăsoasă numită mielină. Mielina ajută la transmiterea rapidă a impulsului nervos de-a lungul axonului.

Unele boli neurologice, cum este scleroza multiplă, apar din cauza distrugerii parțiale a mielinei.

Află mai mult Emisferele cerebrale: cum este organizat centrul de comandă?

Cum comunică neuronii?

Neuronii comunică unul cu altul prin mesaje electrice numite potențiale de acțiune și prin mesaje chimice numite neurotransmițători.

Potențialul de acțiune se deplasează de-a lungul axonului și ajunge la joncțiunea dintre doi neuroni numită sinapsă; datorită potențialului de acțiune format (mesaj electric), neuronul A va elibera în sinapsă un anumit neurotransmițător .

Neurotransmițătorul este un mesaj chimic. Este o moleculă care acționează asupra neuronului B cu care neuronul A vrea să comunice.

Efectul neurotransmițătorului asupra neuronului B poate fi excitator (stimulează neuronul B) sau inhibitor (blochează neuronul B de la o anumită acțiune).

Neurotransmițătorul este cel care dictează ce trebuie să facă neuroul B.
Cercetătorii au identificat peste 100 de tipuri diferite de neurotransmițători.

Cei mai cunoscuți neurotransmițători sunt:

Acetilcolina – cu rol în procesele de memorare, contracție musculară, învățare. Deficitul de acetilcolină la nivelul creierului este una din modificările produse de boala Alzheimer.

Endorfine – cu rol în percepția emoțiilor și a durerii. Sunt similare medicamentelor opioide (morfina), dar cu efect semnificativ mai puternic.

Dopamina – cu rol în gândire și perceperea plăcerii. Boala Parkinson este una din afecțiunile în care apare deficit de dopamină. De aceea, medicamentele prescrise mimează efectele dopaminei.
Cercetătorii au constatat, pe de altă parte, că în schizofrenie se secretă dopamină în exces în anumite zone cerebrale.

Ce se întâmplă în creier când dormim?

Surse

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.

Îți recomandăm

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.
- Anunț -

Urmărește-ne

2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă
- Anunț -

Articole recente