Ornamente de Crăciun: ce simboluri creștine poartă?

Totdeauna asociem venirea lui Mos Craciun și bradul cu ornamente de perioada cea mai veselă din an. Ornamentele de Crăciun ne bucură pe toți indiferent de vârstă. Dau un aspect festiv sărbătorii și ne ajută să ne creem starea interioară de mulțumire, entuziasm, empatie cu cei din jurul nostru.

Fie că le cunoaștem simbolistica creștină, fie că nu credem în ea, le folosim și le asociem mereu cu bucuria.

Ornamente de Craciun și simboluri creștine

Stelele

Stelele de Crăciun și mai ales cea care se pune în vârful bradului, simbolizează steaua de la Betleem. Potrivit Bibliei steaua a ghidat cei trei regi sau cei trei magi înțelepți către locul unde s-a născut Iisus.

În plus, se pare că la acea vreme, planeta Venus părea că se deplasează spre est pe un traseu ce urma a se încheia printr-o coliziune cu planeta Jupiter.

Cele două planete erau atât de apropiate la momentul nașterii lui Iisus încât, pentru ochiul liber, nu mai păreau a fi două corpuri cereşti, ci unul singur, dar mai strălucitor decât toate stelele de pe cer.

Lumânările

Sunt un simbol similar stelelor; reprezintă steaua de la Betleem care a ghidat magii pentru a-l găsi pe pruncul Iisus.

În trecut, înainte de răspândirea instalațiilor electrice, oamenii foloseau lumânări adevărate pentru a împodobi bradul de Crăciun.

Cadourile cu fundă

Cei trei magi au adus daruri pentru Iisus. Cadourile pe care ni le facem unii altora și împachetarea lor festivă poartă această semnificație.
Funda care leagă cadoul vine cu un simbol în plus: comuniunea, prietenia oamenilor legați prin gânduri bune de Crăciun.

Cadourile mai poartă și semnificația învățăturilor christice: să ne dăruim nouă înșine și unii altora iubire, înțelegere, milă, ajutor, înțelepciune și bunătate.

Împachetarea cadourilor în hârtie datează de la anul 105 îHr, după inventarea hârtiei în China. Și aceast obicei poartă un simbol creștin având în vedere că valoarea hârtiei este mai prejos decât cadoul ascuns. Hârtia de împachetat ne amintește că Dumnezeu s-a făcut om și a îmbrăcat infinitul în umanitatea noastră finită.

Bradul

Bradul este unul din copacii ale căror frunze rămân veșnic verzi indiferent de anotimp. În credința creștină el simbolizează viața veșnică, dar și perseverența și capacitatea de rezistență la adversități.

Copacii sacri erau venerați de către popoarele germanice păgâne. Odată cu creștinarea acestora obiceiul a fost convertit.

Se spune că în jurul anului 700, Sfântul Bonifaciu care a convertit populațiile germanice la creștinism, a tăiat Stejarul lui Thor pe care îl venerau saxonii. Din rădăcinile lui ar fi crescut un brad, semn pe care Bonifaciu l-a interpretat ca divin.

În secolul al-XI-lea bradul a început să fie decorat cu fructe roșii, simbolizând merele din pomul Paradisului și legătura cu păcatul originar.

În jurul anului 1500, Martin Luther a adus în casă un mic brad pe care l-a decorat cu lumânări în cinstea nașterii lui Iisus. Până în secolul al-XVIII-lea, decorarea bradului s-a răspândit și în Franța și Austria, nu doar în Germania.

La noi, se pare că primul brad decorat de Crăciun a fost cel din casa regelui Carol I la 1866.

Simbolistica poate merge mai departe: deoarece bradul este doborât la pământ și ulterior din nou înălțat, aduce semnificația resurecției simbolizată de venirea lui Hristos, care și-a însușit păcatele omenirii.

Tandemul roșu-verde

Roșul simbolizează sângele lui Iisus, suferința și sacrificiul, iar verdele, viața fără de sfârșit. Există și o legendă care spune că atunci când Iisus s-a născut, în mijlocul iernii, toți pomii au înverzit.

Una din plantele cele mai iubite de sărbători este Poinsettia sau Crăciunița, tocmai pentru că aduce combinația naturală de culori specifică Crăciunului. Dar și pentru forma ei foarte festivă. Florile au formă de stea și culoare roșie sau albă.

Ornamente de Craciun și simboluri creștine

Clopoțeii

Sunetul clopotului a fost asociat mereu cu biserica creștină și nașterea lui Iisus.
Clopotele de Crăciun simbolizează bucuria, dar și pe Iisus ca Preot Suprem care poate să aducă mântuirea.

Acadele în formă de baston

Forma de baston a acadelelor sau decorațiunilor amintește de toiagul păstorului.

Iisus, adesea numit Bunul Păstor, este simbolizat și prin culorile care se alternează pe toiag: roșul simbolizează sângele, sacrificiul, iar albul, puritatea lui Iisus.

Tradițional, aroma acadelelor este menta care aduce cu isopul, plantă folosită în vechime în scopuri medicale. Psalmistul spune, de altfel, ”spălamă-vei cu isop și mai mult decât zăpada mă voi albi”.

Coronițele

Forma lor circulară este un simbol al eternității, al ciclicității naturii care permanent moare și renaște, al speranței fără sfârșit.

În plus, simbolizează unitatea, generozitatea, afecțiunea permanent renăscută a familiei. Și, mergând mai departe, deoarece coronița nu are nici început, nici sfârșit, îl simbolizează pe Dumnezeu însuși.

Vâscul

Vâscul este, mai degrabă, un simbol păgân. Este o plantă parazită care necesită atașarea de un copac pentru a se menține în viață.
A fost mult timp un simbol al iubirii, iar legenda spune că druizii foloseau vâscul pentru a stimula fertilitatea.

A fost adoptat de creștini care simbol al existenței noastre dependentă de iubirea lui Dumnezeu. Așa cum vâscul moare dacă îl desprindem de copacul pe care trăiește și creștinul este în pericolul căderii dacă este desprins de Dumnezeu.

Beteala

Beteala este nelipsită din ornamente de Craciun. O legendă spune că o familie săracă, dar foarte credincioasă dorea să împodobească un brad de Crăciun și nu dispunea de banii necesari pentru ornamente.

Noaptea, păianjenii casei au lucrat și au învelit bradul într-o rețea fină de ”beteală”. Apoi, Pruncul Iisus a desăvârșit ornamentația transformând pânza de păianjen într-o rețea argintată.

Semnificația legendei este că atunci când vrem să oferim, dar nu avem obiecte valoroase de oferit, Dumnezeu va da valoare darului nostru adăugându-i valoare spirituală.

Omuleții de turtă dulce

Omuleții de turtă dulce sunt mereu creați de cineva, așa cum Dumnezeu i-a creat pe Adam și Eva. Culoarea lor maronie amintește de culoarea pământului. Ca și noi, omuleții de turtă dulce sunt muritori și sfârșesc prin a se uni cu creatorul lor.

Moș Crăciun

Tradiția venirii lui Moș Crăciun derivă de la Sfântul Nicolae, care era episcop de Myra (actualmente în Turcia).

Sfântul Nicolae era cunoscut pentru milostenia sa și pentru faptul că respecta învățătura lui Iisus și anume, atunci când faci milostenie, să nu știe stânga ce face dreapta ta. Sfântul Nicolae era foarte generos cu săracii, dar o făcea anonim.

Legenda cea mai cunoscută povestește istoria a trei tinere fete renegate și dezmoștenite de tatăl lor. Situația le împingea spre prostituție pentru a putea supraviețui.

Pentru a preîntâmpina această situație, Nicolae a mers trei nopți la rând și a aruncat în casa celor trei, pe o fereastră deschisă, câte un sac cu galbeni.

Culorile mitrei episcopale au devenit ulterior și culorile hainelor lui Moș Crăciun care oferă cadourile anonim în noaptea de Ajun.

la noi este celebrat Sfântul Nicolae și obiceiul său și în data de 6 decembrie.

Renul

Deoarece Moș Crăciun era foarte popular în țările scandinave, renii s-au asociat cu el. Renii sunt domesticiți și folosiți atât ca hrană, cât și la muncă în această regiune. Renul Rudolf este o creație a lui Robert May care a scris povestea lui într-o cărticică de Crăciun în 1939.