PANCREAS. Cum menține corpul tău glicemia normală?

Glanda voluminoasă numită pancreas este situată sub stomac și participă la digestia alimentelor prin enzimele pe care le secretă. Al doilea rol important este acela de glandă endocrină, deoarece produce doi hormoni importanți: insulina și glucagonul. Cu ajutorul acestor hormoni organismul reglează glicemia: insulina scade glicemia, iar glucagonul o crește.

Cele două roluri distincte, secreția de enzime și secreția de hormoni, justifică de ce este considerată pancreasul, atât glandă exocrină, cât și glandă endocrină.

Glandele exocrine sunt acele glande a căror secreție (ceea ce produc) nu se eliberează direct în sânge. Așa se întâmplă cu enzimele produse de pancreasul exocrin.
Nu sunt eliberate direct în sânge, ci în tubul digestiv. Prin intermediul unui canal (ductul pancreatic) ajung în intestin unde participă la digestia alimentelor ce au coborât din stomac.

Glandele endocrine sunt cele a căror secreție se eliberează direct în sânge.
Rolul de pancreas endocrin este denumirea pe care o dăm celulelor pancreatice grupate ca niște insule (insulele Langerhans) și care produc cei 2 hormoni: insulina și glucagonul.
Aceștia sunt eliberați direct în sânge și sunt principalii reglatori ai nivelului de glucoză din sânge (glicemia).

De ce îi trebuie organismului uman glucoza?

• glucoza este sursa de energie pentru majoritatea celulelor

• glucoza provine din carbohidrații aduși de dietă sau din transformarea aminoacizilor (componentele proteinelor) în glucoză

• carbohidrații din alimente sunt digerați până la nivel de molecule de glucoză în intestinul subțire

• de aici moleculele de glucoză trec în sânge și sunt livrate celulelor (sângele este vehiculul de transport al nutrienților, oxigenului și a multor altor compuși)

Ce se întâmplă dacă organismul nu are nevoie de toată cantitatea de glucoză pe care i-o livrăm?

Când nu este nevoie de toată cantitatea de glucoză, ficatul și mușchii rezolvă problema: depozitează glucoza care nu e necesară; doar că nu o depozitează ca atare, ci sub formă de glicogen.

Reacția de transformare a glucozei în glicogen se numește glicogenogeneză (generarea de glicogen).

Ce se întâmplă când organismul vrea să apeleze la rezervele de glucoză?

Când organismul vrea să apeleze la rezervele de glucoză, glicogenul depozitat se retransformă în glucoza pe care celulele știu să o folosească; reacția se numește glicogenoliză.

Sângele va transporta ulterior glucoza acolo unde este nevoie.

Cum face organismul să păstreze constant în sânge nivelul de glucoză din sânge?

Cantitatea de glucoză în sânge se menține în jurul valorii de 90 mg/100 ml sau 90 mg/dl. Limitele de variație sunt 70-105 mg/dl (verificăm pe buletinul de analize care este intervalul normal al laboratorului care o dozează; acesta poate fi puțin diferit în funcție de metoda de dozare pe care o folosește laboratorul).

Organismul menține constant acest nivel în special cu ajutorul pancreasului. Cei doi hormoni produși de acesta sunt: insulina și glucagonul; insulina scade glicemia, iar glucagonul o crește.

Și alți hormoni participă la menținerea constantă a glucozei din sânge, dar nici unul nu are un efect așa de pronunțat ca și hormonii pancreatici.

Află mai mult ⮕ Diabet zaharat: tipuri, simptome, complicații

Cum reglează insulina și glucagonul nivelul glicemiei?

• dacă o persoană mănâncă o dietă cu carbohidrați, crește nivelul glucozei în sânge

• pancreasul ”vede” modificarea și secretă insulina

• insulina este singurul hormon din organism care are ca scop diminuarea glicemiei. Insulina stimulează pătrunderea glucozei în celule și folosirea ei ca și ”combustibil”; la nivelul ficatului crește depozitarea glucozei ca glicogen și păstrată ca rezervă pentru alte situații.

• insulina acționează până când glicemia scade la 80-85 mg/dl; apoi, secreția de insulină începe să scadă

• când glucoza în sânge scade către 50 mg/dl, pancreasul secretă glucagon care are efect invers: stimulează eliberarea glucozei din depozitele din ficat, cu scopul de a o readuce către 80-85 mg/dl în sânge.

Află mai mult ⮕ Care sunt valorile normale ale glicemiei?

Care sunt cele mai frecvente boli de pancreas?

Diabetul de tip 1: sistemul imunitar atacă și distruge celulele pancreasului producătoare de insulină.
Este necesară administrarea de insulină injectabilă pe tot parcursul vieții pentru a menține nivelul normal al glicemiei.

Diabetul de tip 2: pancreasul își pierde capacitatea de a produce și elibera insulina.
Apare și rezistența la insulină – celulele corpului nu mai răspund corespunzător la insulină  care și așa, este în cantitate mică. Glicemia crește.

Pancreatita: în pancreas se produce un proces inflamator și este afectat chiar de enzimele pe care el însuși le secretă; cel mai frecvent consumul de alcool sau pietrele/litiaza vezicii biliare sunt cauzele. Pancreatita este o afecțiune severă

Cancerul de pancreas: de obicei nu dă simptome decât când tumoarea este deja foarte mare.

⮕ Pancreatita: simptome, analize, tratament