PNEUMONIE: cum ne orientăm rapid?

Pneumonia este o infecție care poate afecta unul sau ambii plămâni. Cel mai frecvent este cauzată de bacterii, dar pot fi implicate și virusurile sau ciupercile. Evoluția pneumoniei poate varia de la simplă la complicată. Cum ne dăm seama că tusea și febra sunt mai mult decât o simplă răceală? Când trebuie să apelăm urgent la medic?

Pneumonie: Simptome

La adult, cele mai frecvente simptome de pneumonie sunt:

  • febra, frisoane și transpirații
  • tuse severă, cu sau fără eliminare de spută
  • respirații frecvente, dificultăți de respirație
  • durere toracică în timpul tusei sau respirațiilor profunde
  • oboseala, senzație de epuizare
  • dureri musculare
  • durere de cap
  • greață, diaree, vărsături
  • lipsa poftei de mâncare

La nou-născuți și bebeluși, semnele care pot sugera pneumonia sunt:

  • vărsături
  • febra
  • tuse
  • lipsa de energie
  • dificultăți de alimentare din cauza respirațiilor frecvente

La copii simptomele de pneumonie pot fi:

  • febra
  • wheezing, respirație șuierătoare care sugerează spasmul musculaturii bronhiilor
  • cianoza: tenta albastru-violacee a buzelor, nasului, degetelor
  • vărsături
  • tuse seacă sau productivă (cu spută albicioasă, galbenă sau verzuie)
  • frecvența mare a respirațiilor – este un semn important de pneumonie la copii

Ce înseamnă respirație frecventă (tahipnee):

  • peste 50/ min la copilul de 2-12 luni
  • peste 40/ min la copilul de 1-5 ani
  • peste 30/ min la copilul peste 5 ani

Wheezing la copiii preșcolari: ce trebuie să știe părinții?

Tuse seacă: 10 Remedii naturale pentru acasă

Când trebuie să apelăm la medic?

Copii sub 2 ani și adulții peste 65 ani, persoanele cu sistem imunitar afectat, sunt categorii cu risc crescut pentru pneumonii severe.

Semne și simptome alarmante:

  • respirație dificilă
  • culoare violacee a buzelor și patului unghial
  • durere toracică
  • febra mare
  • tuse productivă, cu expectorație purulentă
  • afectarea stării de conștiență

Febra la copii: cum o combatem corect?

Pneumonia: cauze

Pneumonia este o infecție provocată de bacterii, virusuri sau ciuperci. De obicei, apare ca și complicație în evoluția gripei sau a altei infecții respiratorii.

Infecția este însoțită de inflamație care depășește căile aeriene superioare și ajunge la săculeții alveolari.

Alveolele sunt structurile pulmonare unde are loc schimbul de oxigen și dioxid de carbon. De efectuarea corectă și permanentă a acestui schimb depinde viața noastră.

Compromiterea alveolelor prin inflamație și acumulare de puroi sau lichid în interior are drept consecință insuficiența respiratorie acută. Această complicație poate fi cauză de deces.

Cum stabilește medicul diagnosticul de pneumonie?

Medicul interpretează datele obținute de la:
-prezența simptomelor
-auscultarea plămânilor și caracterul tusei
-examenul sputei
-analize de sânge: hemoleucograma, proteina C reactivă, baterie de analize de bază
-pulsoximetrie (estimarea nivelului de oxigen din sânge cu ajutorul unui aparat numit pulsoximetru)
-radiografia pulmonară

Cum faci diferența între gripă și răceală?

Pneumonie: Tratament

antibiotice și antiinflamatoare

Sunt principalele medicamente la care se apelează în caz de pneumonie.

Antibioticele se aleg inițial empiric, bazat pe germenii care se știe că provoacă pneumonie în zona geografică respectivă.

Pentru cazurile ușoare-medii care sunt tratate la domiciliu se alege frecvent un singur antibiotic administrat per os.

Cazurile severe se tratează în spital cu combinații de antibiotice.

Prezența unui germen rezistent la antibiotice poate fi cauza evoluției nefavorabile a unei pneumonii. Cel mai frecvent sunt implicate bacterii ca: Pseudomonas aeruginosa, Stafilococ aureus

Tratamentul trebuie început în primele 4h de la stabilirea diagnosticului de pneumonie. Este una din cele mai importante măsuri pentru a reduce mortalitatea datorată acestei boli.

Doar pneumonia provocată de bacterii răspunde la tratamentul cu antibiotice.

Durata tratamentului este pe perioada prezenței simptomelor și 5 zile după stabilizare. Dar, de obicei medicul individualizează tratamentul în funcție de pacient.

Întreruperea antibioticului trebuie făcută după sfatul medicului.
In spital, întreruperea antibioticului este ghidată de analiza numită Proteina C reactivă. Când aceasta scade suficient de mult, se poate întrerupe antibioticul.

Durere în gât și febră: să luăm sau nu antibiotic?

aport suplimentar de oxigen

Este necesar dacă apar dificultăți de respirație (insuficiența respiratorie și aport insuficient de oxigen la țesuturi). Administrarea oxigenului poate însemna:
-o mască simplă
-intubație și ventilație mecanică (respirația cu ajutorului unui aparat special) într-o secție ATI

Gravitatea insuficienței respiratorii decide metoda de aplicat.

∎ prevenirea emboliei pulmonare și a trombozei

Mobilizarea și mișcarea cât mai repede după ce trece faza dificilă poate preveni apariția trombozei și emboliei. Administrarea de anticoagulante este necesară la persoanele cu risc crescut de tromboze.

Cum prevenim pneumonia?

vaccinul pneumococic sau vaccinul antigripal poate fi indicat pentru a preveni apariția unei infecții respiratorii
Decizia se ia în funcție de vârstă, factori de risc și celelalte afecțiuni. Medicul de familie este cel la care ne putem informa.

măsurile de protecție aplicate în pandemia de COVID-19 sunt valabile pentru evitarea transmiterii oricărei infecții: spălarea mâinilor frecvent și corect, păstrarea distanței fizice față de persoanele care tușesc și strănută, evitarea aglomerațiilor și a spațiilor închise

persoanele care au suferit o intervenție chirurgicală pot preveni pneumonia mobilizându-se cât mai curând după operație; calmarea durerii este importantă pentru a nu ne abține de la tuse sau respirații profunde

tratamentul cu antibiotice întrerupt prematur poate trata doar parțial pneumonia și poate conduce la apariția rezistenței bacteriei la antibioticul respectiv

stil de viață
-tratarea corectă a focarelor dentare
-evitarea excesului de alcool
-întreruperea fumatului
-alimentația echilibrată

măsurile de prevenire sunt în mod deosebit importante pentru persoanele cu risc crescut:
-copii sub 2 ani
-adulți peste 65 ani
-persoane cu afecțiuni cronice: diabet, boli cardiace, bronșita cronică obstructivă, astm bronșic, sistem imunitar afectat (cancer, infecție HIV)
-persoane care au suferit de curând o intervenție chirurgicală; anestezia și durerea pot împiedica tusea și curățarea corectă a căilor respiratorii

Simptome de gripă: cum să te orientezi rapid?

-Multidisciplinary Respiratory Medicine. Antibiotic therapy, supportive treatment and management of immunomodulation-inflammation response in community acquired pneumonia: review of recommendations, 2017
-American Lung Association. Pneumonia Symptoms and Diagnosis
-StatPearls. Pediatric Pneumonia, 2019

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.

Articole Similare

Rămâi conectat/ă

1,861FaniÎmi place
2,623CititoriConectați-vă
20,278CititoriConectați-vă
- Advertisement -

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.
- Advertisement -

Articole recente