Prima pagină » Sănătate » Tratamente » PROBIOTICE la fiecare ANTIBIOTIC? Ce sunt probioticele și ce tratează?

PROBIOTICE la fiecare ANTIBIOTIC? Ce sunt probioticele și ce tratează?

Probiotice sunt bacterii considerate ”prietenoase”. Se adaugă  în iaurturi sau le găsim ca suplimente alimentare. Se crede că refac echilibrul florei intestinale când acesta este afectat de diferite boli sau tratamente. Ce este dovedit științific și ce este la nivel de presupunere încă nedovedită?

Ce este obligatoriu să știm înainte de a consuma probiotice?

♦ Bacteriile considerate ca probiotice sunt: Lactobacillus, Lactococcus, Leuconostoc, Pediococcus, Propionibacterium, Bifidobacterium, Bacillus, Streptococcus, Enterococcus, Escherichia coli; există și o ciupercă având același rol de probiotic: Saccharomices

♦ Probioticele sunt clasificate mai degrabă la capitolul alimente, decât la medicamente. Asta înseamnă că ele NU trec prin testările riguroase prin care trece producția unui medicament înainte de a ajunge pe piață.

NU putem fi siguri că:

-suplimentul alimentar cu probiotice chiar conține ceea ce are înscris pe etichetă

-produsul are cantitatea de bacterii suficientă pentru a avea efectul scontat

-bacteriile sunt capabile să supraviețuiască suficient până ce ajung în intestinul nostru

♦ Sunt multe tipuri de probiotice și se știe prea puțin care dintre ele este mai eficient

♦ Putem constata eficiența unui probiotic pentru un simptom, dar asta nu înseamnă că va fi eficient și pentru a combate alte tipuri de simptome

♦ Este o foarte mare diferență între probioticele care se folosesc în studii clinice și dau rezultate și probioticele adăugate în iaurturi sau care se vând ca suplimente

♦ Sunt unele dovezi că probioticele combat diareea ce apare la consum de antibiotice și că ajută în sindromul de colon iritabil

♦ Dacă avem un sistem imunitar sănătos, pot fi încercate, deoarece foarte probabil nu au efecte secundare.

Probiotice la fiecare antibiotic? Ce spun studiile științifice din 2019?

Așa sună reclamele, dar cercetările științifice nu sună la fel.

Dimpotrivă: administrarea de probiotice timp îndelungat și în paralel cu tratamentele cu antibiotice, poate aduce riscul apariției de bacterii și ciuperci rezistente la antibiotice.

Cum? Probioticele administrate simultan cu antibioticele pot face aceste bacterii rezistente la antibiotice.

Ulterior probioticele vor putea, prin transfer de gene, să transmită rezistența lor la antibiotice și bacteriilor care colonizează în mod normal intestinul.

De exemplu, s-a observat va Lactobacilul (probiotic) devenit rezistent la antibiotice, a transferat rezistența sa și Enterococului faecalis din intestin.

Concluzie: trebuie bine cântărită necesitatea și oportunitatea administrării de probiotice simultan cu antibioticele. Lăsați medicul să decidă. Aveți grijă de unde vă culegeți informațiile despre sănătate.

Pot avea probioticele efecte nedorite?

În ce situații au probioticele efecte nedorite?

Studiile științifice au demonstrat că diverse grupe de indivizi pot înregistra efecte diferite la probiotice, în funcție de vârstă, sex și afecțiunile pe care le au.

Probioticele sunt considerate fără riscuri la oamenii sănătoși, deși mecanismul prin care ar avea efecte pozitive este neclar.

Se presupune că participă la menținerea integrității epiteliului intestinal (stratul de celule care căptușește intestinul la interior) și la combaterea inflamației la acest nivel.

Sunt câteva categorii de persoane și afecțiuni la care cercetările științifice pledează pentru evitarea administrării de probiotice:

infecția generalizată/sepsis sau septicemie

-se caracterizează printr-o reacție inflamatorie generalizată produsă de pătrunderea microbilor în sânge

-deși administrarea antibioticelor la acești pacienți este obligatorie și apare disbioza (perturbarea echilibrului florei intestinale), probioticele pot avea efecte negative deoarece adaugă un surplus de germeni în sânge

-decizia administrării lor trebuie bine cântărită

♦ persoanele infectate cu HIV sau alte situații în care răspunsul sistemului imunitar nu este optim (pacienți post-transplant de exemplu)

-probioticele este foarte probabil să conducă la apariția unei infecții localizate

-au fost descrise câteva cazuri de abcese hepatice (acumulare de puroi în interiorul ficatului) și un caz de pneumonie cu Lactobacillus după administrare de probiotice

-cazurile nu sunt numeroase, dar impun prudență în decizia administrării

♦ persoanele cu tulburări metabolice: diabet zaharat tip 2, sindrom metabolic, obezitate

-deși autoritatea americană FDA – Food and Drug Administration –  declară probioticele ca fiind sigure pentru aceaste categorii de persoane, unele cercetări susțin că mai trebuie așteptate confirmări

-este recomandată prudență și estimarea beneficiului probioticelor, care ar trebui să depășească riscurile

-riscurile încă în studiu sunt: reacții alergice, creșterea în greutate

♦ pacienții cu pancreatită acută

în pancreatita acută este contraindicată administrarea probioticelor

-au risc de ischemie a intestinului – mucoasa intestinală este oricum în suferință în pancreatita acută; administrarea unui bolus de bacterii (probiotice) crește și mai mult necesarul de oxigen al celulelor mucoasei intestinale și accentuează suferința acestora expunându-le la ischemie

studiul intitulat PROPATRIA, care a avut ca obiect administrarea probioticelor în pancreatită, a raportat creșterea mortalității de la 6% la cei la care nu s-au administrat , la 16% la cei la care s-au administrat probiotice

♦ efectul în dermatita atopică

-aceasta este o afecțiune inflamatorie cronică a pielii manifestată cu eczemă și prurit

-implică anomalii imunologice

-s-a susținut anterior că probioticele ar avea efecte pozitive în evoluția copiilor cu dermatită atopică

aceste afirmații NU mai sunt susținute; cercetările au infirmat vreun efect dovedit în vindecarea eczemelor copiii cu dermatita atopica

Având în vedere ceea ce susțin cercetările științifice , NU este bine să luăm singuri decizia consumului de suplimente alimentare probiotice. Sfatul medicului de familie este totdeauna binevenit. El este cel care cunoaște ce alte afecțiuni avem și dacă există beneficii sau riscuri.

Surse:  Biomedicine&Pharmacotherapy – ” Probiotic supplements might not be universally- effective and safe: A review” 2019 ( https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0753332218345657)

 

Newsletter

Servus Expert oferă un rezumat gratuit săptămânal, pentru fiecare categorie, al celor mai interesante articole despre sănătate, artă, știință, cultură și alte aspecte care ne ajută să construim o viață sănătoasă și plină de sens. Primește-l și tu:

* obligatoriu