Probiotice: ce sunt și ce tratează?

Probiotice sunt bacterii și ciuperci considerate ”prietenoase” deoarece refac echilibrul florei intestinale când acesta este afectat de diferite boli sau tratamente. Probioticele se adaugă  în iaurturi sau le găsim ca suplimente alimentare. Sunt prezente și în alimentele fermentate cum este zeama de varză, de exemplu.

Consumul de alimente cu probiotice poate influența pozitiv populația de bacterii care compun flora intestinală sau microbiomul. Se consideră că bacteriile din probiotice refac echilibrul florei intestinale când acesta este afectat de diferite boli sau tratamente.

Bacteriile considerate ca probiotice sunt: Lactobacillus, Lactococcus, Leuconostoc, Pediococcus, Propionibacterium, Bifidobacterium, Bacillus, Streptococcus, Enterococcus, Escherichia coli; există și o ciupercă având același rol de probiotic: Saccharomices.

Probioticele sunt clasificate mai degrabă la capitolul alimente, decât la medicamente când este analizată siguranța lor de către autorități. Asta înseamnă că ele nu trec prin testările riguroase prin care trece producția unui medicament înainte de a ajunge pe piață.

De aceea, nu putem fi siguri că:

• suplimentul alimentar cu probiotice chiar conține ceea ce are înscris pe etichetă
• produsul are cantitatea de bacterii suficientă pentru a avea efectul scontat
• bacteriile sunt capabile să supraviețuiască suficient până ce ajung în intestinul nostru

Sunt multe tipuri de probiotice și se știe prea puțin care dintre ele este mai eficient. Putem constata eficiența unui probiotic pentru un simptom, dar asta nu înseamnă că va fi eficient și pentru a combate alte tipuri de simptome.

Bine de știut
Este o foarte mare diferență între probioticele care se folosesc în studii clinice și dau rezultate și probioticele adăugate în iaurturi sau care se vând ca suplimente.

Există unele dovezi că probioticele combat diareea ce apare la consum de antibiotice și că ajută în sindromul de colon iritabil. Dacă avem un sistem imunitar sănătos, probioticele pot fi încercate, deoarece foarte probabil nu au efecte secundare.

Probiotice la fiecare antibiotic? Ce spun studiile științifice?

Așa sună reclamele, dar cercetările științifice nu sună la fel.

Dimpotrivă: administrarea de probiotice timp îndelungat și în paralel cu tratamentele cu antibiotice, poate aduce riscul apariției de bacterii și ciuperci rezistente la antibiotice.

Cum? Probioticele administrate simultan cu antibioticele pot face aceste bacterii rezistente la antibiotice. Ulterior probioticele vor putea, prin transfer de gene, să transmită rezistența lor la antibiotice și bacteriilor care colonizează în mod normal intestinul.

De exemplu, s-a observat va Lactobacilul (probiotic) devenit rezistent la antibiotice, a transferat rezistența sa și Enterococului faecalis din intestin.

În concluzie, trebuie bine cântărită necesitatea și oportunitatea administrării de probiotice simultan cu antibioticele.

Află mai mult ⮕ Flora intestinală: cum ne influențează și cum o influențăm?

În ce situații au probioticele efecte nedorite?

Studiile științifice au demonstrat că diverse grupe de indivizi pot înregistra efecte diferite la probiotice, în funcție de vârstă, sex și afecțiunile pe care le au.

Probioticele sunt considerate fără riscuri la oamenii sănătoși, deși mecanismul prin care ar avea efecte pozitive este neclar.

Se presupune că participă la menținerea integrității epiteliului intestinal (stratul de celule care căptușește intestinul la interior) și la combaterea inflamației la acest nivel.

Sunt câteva categorii de persoane și afecțiuni la care cercetările științifice pledează pentru evitarea administrării de probiotice:

• infecția generalizată (sepsis sau septicemie)

Sepsisul se caracterizează printr-o reacție inflamatorie generalizată produsă de pătrunderea microbilor în sânge.

Deși administrarea antibioticelor la acești pacienți este obligatorie și apare disbioza (perturbarea echilibrului florei intestinale), probioticele pot avea efecte negative deoarece adaugă un surplus de germeni în sânge. Decizia administrării lor trebuie bine cântărită

• persoanele infectate cu HIV sau alte situații în care răspunsul sistemului imunitar nu este optim (pacienți post-transplant de exemplu)

Probioticele administrate în aceste cazuri este foarte probabil să conducă la apariția unei infecții localizate. Au fost descrise câteva cazuri de abcese hepatice (acumulare de puroi în interiorul ficatului) și un caz de pneumonie cu Lactobacillus după administrare de probiotice.

Cazurile nu sunt numeroase, dar impun prudență în decizia administrării.

• persoanele cu tulburări metabolice: diabet zaharat tip 2, sindrom metabolic, obezitate

Deși autoritatea americană FDA – Food and Drug Administration –  declară probioticele ca fiind sigure pentru aceste categorii de persoane, unele cercetări susțin că mai trebuie așteptate confirmări. Este recomandată prudență și estimarea beneficiului probioticelor, care ar trebui să depășească riscurile.

Riscurile încă în studiu sunt: reacții alergice, creșterea în greutate.

Află mai mult ⮕ Ce este sindromul metabolic?

• persoane cu pancreatită acută

În pancreatita acută este contraindicată administrarea probioticelor.

Au risc de ischemie a intestinului – mucoasa intestinală este oricum în suferință în pancreatita acută; administrarea unui bolus de bacterii (probiotice) crește și mai mult necesarul de oxigen al celulelor mucoasei intestinale și accentuează suferința acestora expunându-le la ischemie.

Studiul intitulat PROPATRIA, care a avut ca obiect administrarea probioticelor în pancreatită, a raportat creșterea mortalității de la 6% la cei la care nu s-au administrat , la 16% la cei la care s-au administrat probiotice.

Află mai mult ⮕ Pancreatita: simptome, complicații, tratament

• efectul în dermatita atopică

Dermatita atopică este o afecțiune inflamatorie cronică a pielii manifestată cu eczemă și prurit și care implică anomalii imunologice.

S-a susținut anterior că probioticele ar avea efecte pozitive în evoluția copiilor cu dermatită atopică. Aceste afirmații nu mai sunt susținute; cercetările au infirmat vreun efect dovedit în vindecarea eczemelor la copiii cu dermatita atopică.

Află mai mult ⮕ Murăturile. La ce ajută și cum le preparăm ca să fie cât mai utile?

Putem procura probiotice mult mai ieftin din alimente

Alimentele cu probiotice sunt utile pentru sănătatea generală, nu doar pentru flora intestinală. Le putem consuma regulat fără să cheltuim banii pe suplimente alimentare cu eficiență insuficient dovedită.

Alimentele obținute prin fermentație au probiotice naturale:

• kefir
• iaurt
• lapte bătut
• brânzeturi
• borș
• zeamă de varză
• murături

Un studiu clinic a comparat alimentația bogată în fibre cu cea bazată pe alimente fermentate. După 10 săptămâni de urmărire s-a constatat că participanții care consumaseră alimente obținute prin fermentație aveau o populație mult mai variată de bacterii intestinale bune și markerii inflamației scăzuți.

Având în vedere ceea ce susțin cercetările științifice, nu este bine să luăm singuri decizia consumului de suplimente alimentare probiotice. Sfatul medicului de familie este totdeauna binevenit. El este cel care cunoaște ce alte afecțiuni avem și dacă există beneficii sau riscuri.

⮕ Probiotice naturale vs prebiotice: care este diferența?