Trebuie stimulat sistemul imunitar?

Când consumăm ceva care stimulează sistemul imunitar ne așteptăm ca boala să treacă mai repede sau să ne îmbolnăvim mai rar. Vitamine, minerale, suplimente alimentare, multe din ele pedalează pe ideea stimulării sistemului imunitar și mizează pe faptul că noi înțelegem că vom scăpa mai repede de boală sau o vom ocoli. Este adevărat?

Seria noastră de articole Sănătate cu dovezi vă aduce informații pentru care există dovezi științifice și pe care vă puteți baza pentru a vă menține sănătoși și în formă.

5 informații despre sistemul imunitar pentru viața de zi cu zi

Sistemul imunitar ne apără de invadatori, fie că sunt bacterii, virusuri, paraziți sau ciuperci.

Un sistem imunitar competent este totdeauna pe fază: identifică și distruge invadatorul.

Pe de altă parte, data viitoare când te vei întâlni cu același inamic, reacția imunitară va fi mai rapidă și vei putea trece de boală chiar fără simptome.

Este mecanismul pe care se bazează și administrarea unui vaccin. Cu vaccinul provoci reacția sistemului imunitar astfel ca la viitorul contact cu același germen să poți trece prin boală mai ușor sau fără simptome.

O parte din celulele care circulă odată cu sângele fac parte din uneltele cu care acționează sistemul imunitar.

Limfocitele B sunt unele din aceste celule. Ele sunt responsabile cu formarea unor proteine numite anticorpi. Anticorpii sunt soldații care luptă corp la corp cu invadatorul.

Limfocitele T sunt alt tip de limfocite care sesizează că ceva s-a întâmplat cu celulele noastre, că sunt invadate de un germen sau că a apărut un cancer. Ele pot acționa direct pentru anihilarea virusului sau bacteriei și chiar pentru distrugerea celulelor canceroase.

Vrei să afli mai mult? ⮕ Limfocite: ce sunt, valori normale, boli

Efectul războiului pe care îl duce sistemul imunitar este inflamația

Reacția inflamatorie este de vină pentru ceea ce simțim când suntem răciți: febră, rinită sau dureri musculare.

Semnele inflamației sunt: roșeață (iritația unei zone), căldură (febra), edem, durere.

Febra este un semn că sistemul imunitar este competent. Dacă nu atinge valori peste 38 ℃ și nu ne deranjează, febra nu trebuie neapărat combătută cu medicamente.

La copii, febra mare poate provoca complicații cum sunt convulsiile. De aceea, atitudinea medicului pediatru este de a administra un antiinflamator care coboară temperatura.

Vrei să afli mai mult? ⮕ Febra la copii: Cum o combatem corect?

Inflamația acută este reacția prin care organismul se vindecă.

Administrarea de antiinflamatoare se opune reacțiilor de luptă pe care le desfășoară sistemul imunitar.

Uneori este nevoie de ele ca să reducem răspunsul prea agresiv al imunității noastre și a reduce astfel intensitatea simptomelor.

Inflamația cronică, care durează și după ce invadatorul a fost anihilat, este motivul pentru care se folosesc antiinflamatoare atât de mult în combaterea durerii.

De exemplu, artrita care provoacă dureri articulare, are mai rar o cauză bacteriană. Cel mai frecvent este vorba despre inflamația cronică. Antiinflamatoarele ajută la diminuarea durerii.

Vrei să afli mai mult? ⮕ Inflamația, o reacție de apărare: De ce ne temem de ea?

Sistemul imunitar atacă uneori propriul organism

Uneori apare reacția sistemului imunitar, adică anticorpii și inflamația, fără să venim în contact cu o bacterie sau un virus.

Sistemul imunitar se încurcă și atacă țesuturi ale propriului organism.

Asta nu înseamnă că avem imunodepresie și nici că ar trebui să consumăm produse care stimulează sistemul imunitar. El este dimpotrivă supra-stimulat.

Reacția imunitară față de propriul organism explică bolile autoimune și alergiile.

De exemplu, în tiroidita autoimună sistemul imunitar produce autoanticorpi care atacă tiroida.

Sunt peste 80 de boli autoimune în care producem anticorpi împotriva propriului organism.

Vrei să afli mai mult? ⮕ Boli autoimune: care sunt și de ce apar?

Dovezi științifice utile când este vorba despre stimularea sistemului imunitar

• Stimularea sistemului imunitar înseamnă febră mai mare, strănuturi mai multe, dureri musculare mai accentuate.

Aceste simptome sunt rezultatul luptei cu un virus sau alt agresor. Iar tu țintești să accentuezi pierderile din bătălie stimulând-o și mai mult. De ce ai vrea să faci asta?

• Niciun fel de băutură, aliment sau supliment nutritiv nu scurtează boala și nu te face imun

Ne-ar plăcea să existe un singur ingredient care să ne păstreze sănătoși, dar pur și simplu nu există.

Sistemul imunitar este sănătos dacă tu ești sănătos.

Oricât de plictisitor ar părea să auzi încă o dată, organism sănătos înseamnă: somn, dietă echilibrată, mișcare fizică, timp petrecut în contact cu lumina naturală.

Dacă vrei să faci mai mult:

• nu fuma
• menține greutatea optimă
• ferește-te de infecții
• controlează cantitatea de stres la care te supui

• Vitamina C

Ne procurăm suficientă dacă ne hrănim echilibrat și includem citrice și alte fructe și legume.

Suplimentele cu vitamina C luate regulat nu împiedică apariția răcelii, dar ar putea scurta puțin durata bolii.

Condiția este să luăm vitamina C în doze mari înainte de debutul bolii. Dacă luăm după ce boala a început efectul de scurtare a bolii este puțin probabil.

Vitamina C nu tratează și nu previne COVID-19.

Vrei să știi mai mult? ⮕ 6 alimente cu Vitamina C în afară de citrice

• Vitamina A

O găsim sub 2 forme: preformată (din surse animale) sau ca provitamină (surse vegetale).

Ne procurăm vitamina A din lapte, ouă, legume. Dacă ne hrănim echilibrat vom avea suficientă vitamina A.

Vitamina A este utilă pentru ca sistemul imunitar să funcționeze corect. Dar consumul de suplimente cu vitamina A poate avea efecte toxice importante.

De exemplu, poate provoca toxicitate hepatică, mai ales dacă se asociază cu alte medicamente toxice hepatice.

Vitamina A nu previne și nu tratează COVID-19.

• Vitamina D

Organismul nostru produce singur vitamina D când ne expunem la soare, fără creme de protecție solară. O putem procura și din alimente cum este peștele.

Vitamina D ajută organismul să absoarbă calciu și fosfor și este esențială pentru oase.

Multe alte țesuturi au receptori pentru Vitamina D, inclusiv inima, colonul, rinichii. Dar și celulele sistemului imunitar. Asta ne arată că probabil este necesară tuturor acestor organe și sisteme.

Mulți dintre noi au un nivel scăzut de vitamina D. Putem verifica cu o analiză de sânge uzuală.

Este necesară corecția cu suplimente atunci când nivelul vitaminei D în sânge este scăzut.

Pentru că expunerea la soare se face cel mai frecvent cu creme de protecție solară, actualmente se indică să compensăm deficitul de vitamina D pe tot parcursul anului, nu doar în lunile cu R cum se indica mai demult.

Doza zilnică la adult nu trebuie să depășească 4000 UI, dar, în general este de 1000 UI.

Vitamina D în exces poate avea efecte secundare.

Vrei să știi mai mult? ⮕ Lipsa de vitamina D: cum ne dăm seama?

• Zinc

Zincul este un metal de care organismul are nevoie, dar în cantități foarte mici, miligrame/ zi.

Sursele: carnea, legumele, nucile.

Zincul poate scurta durata unei răceli cu 1 zi, dar dovezile sunt slabe, iar efectele secundare pot fi foarte serioase dacă suplimentăm zincul peste normal.

Zincul nu previne și nu tratează COVID-19.

Vrei să știi mai mult? ⮕

• Ghimbir

Ghimbirul poate reduce greața la unele persoane. Are și unele efecte benefice asupra simptomelor respiratorii cum este tusea.

Interacționează cu medicamentele anti-diabetice, antihipertensive și anticoagulante.

Ghimbirul nu previne și nu tratează COVID-19.

• Echinacea

Extractul de Echinacea se prepară din floarea, tulpina și rădăcinile plantei cu același nume.

Probabil scurtează durata unei răceli, dar beneficiile sunt minime.

Nu previne și nu tratează COVID-19.

⮕ Multivitamine la copii și tineri: ce previn? ce tratează?