Scleroza multipla sau scleroza in placi: cauze, simptome, stil de viață, tratament

Scleroza multipla sau scleroza in placi este o afecțiune în care este implicat sistemul nervos central (creier și măduva spinării).
Teaca de mielină care îmbracă fibrele nervoase se distruge ceea ce creează probleme de comunicare interneuronală, dar afectează și transmiterea comenzilor de la sistemul nervos central către sistemul nervos periferic.

Scleroza multiplă evoluează cu episoade simptomatice numite atacuri, care pot apărea la distanțe de luni sau ani. Progresia bolii cu semne fizice și tulburări cognitive are loc indiferent dacă există sau nu exacerbări (atacuri).

SCLEROZA MULTIPLA

1.Semne și simptome

Simptomele sclerozei multiple diferă de la o persoană la alta, pentru că diferă zonele cerebrale și fibrele nervoase afectate.

Semnele clasice includ:

tulburări de sensibilitate (parestezii)

– amorțeală și slăbiciune a unuia sau mai multor membre; tipic este afectată o singură parte a corpului

– senzație de ”șocuri electrice” apărută la anumite mișcări ale gâtului

– tulburări de vedere datorate nevritei optice (40% din pacienți)

  • pierdere completă sau parțială a vederii, de obicei la un singur ochi odată și însoțită de durere
  • vedere dublă
  • vedere încețoșată

– crampe musculare, spasticitate (prin afectarea măduvei spinării)

– afectarea funcției sexuale, a funcționării vezicii urinare (incontinența urinară sau retenția de urină) sau intestinului (constipația)

– nevralgie de nerv trigemen

– tremor

– tulburări de vorbire (disartrie)

– nistagmus (mișcări involuntare ale globilor oculari,pe orizontală, similare mișcărilor pe care le face ochiul când urmărește rândurile la citit)

– oboseală (75% din cazuri)

Este descrisă ca o senzație de epuizare de energie fizică și mentală. Trebuie excluse și alte cauze de oboseală ca anemia, deficitele de vitamine (B12, acid folic, D) sau problemele de tiroidă, înainte de a pune oboseala pe seama sclerozei multiple.

amețeală

– intoleranță la căldură

– durere (30-50% din cazuri): neuropatică sau de cauză musculoscheletală prin poziția defectuoasă și spasticitate

depresie (frecvent)

– tulburări cognitive (atenție, concentrare, memorie, judecată)

– tulburare bipolară sau demență în stadiile avansate

Neuronul: cum este alcătuit și cum transmite informația?

SCEROZA MULTIPLA

2. Cauze și factori de risc

Cauza sclerozei multiple nu este clar cunoscută.

Au fost studiați, însă, o serie de factori care cresc riscul de apariție a sclerozei multiple.

2.1 Sistemul imunitar

Nu se știe de ce, cei mai mulți cercetători consideră scleroza multiplă o boală autoimună


Asta înseamnă că ar exista autoanticorpi produși de sistemul imunitar și îndreptați împotriva sistemului nervos (neuroni).

Efectul este distrugerea tecii de mielină a neuronilor (esențială pentru a funcționa corect și a transmite impulsuri nervoase).

Acest mecanism explică destul de bine simptomele din scleroza multiplă, datorate afectării transmiterii nervoase.

Totodată, dacă simultan există o altă boală autoimună (tiroidita autoimună, psoriazis, anemie pernicioasă, diabet de tip 1, boli inflamatorii intestinale), s-a constatat că există și un risc crescut de scleroză multiplă

Boli autoimune: care sunt și de ce apar?

2.2 Infecții

Anumite virusuri pot provoca infecții cu simptome similare sclerozei multiple. Unii cercetători consideră că infecțiile virale ar putea declanșa mecanismul imunitar descris mai sus, cu producere de autoanticorpi.

Limfocitele T produse de sistemul imunitar pentru a ataca virusul, ”se încurcă” ulterior infecției și atacă și neuronii.

S-a suspicionat că virusul Epstein-Barr care provoacă mononucleoza (boala sărutului) ar putea fi cauza care declanșează scleroza multiplă; până în prezent nu există o confirmare definitivă a acestei ipoteze

2.3 Factorii genetici

Scleroza multiplă nu este o boală genetică. Nu există un set de gene pe care, dacă le moștenim, sigur vom face boala.

Poate fi însă moștenită o predispoziție genetică.

Riscul de a face scleroză multiplă este:

  • 1 la 750 dacă nu avem rude cu SM
  • 1 la 50 dacă un părinte are SM
  • 1 la 20 dacă un frate are SM

2.4 Alți factori de risc

  • vârsta: boala apare la orice vârstă, dar este mai frecventă între 20-40 ani
  • sexul: femeile au un risc de 2-3 ori mai mare
  • rasa: boala apare mai frecvent la descendenții celor din Europa de Nord
  • vitamina D: nivelul scăzut de vitamina D și expunerea redusă la soare crește riscul de scleroză multiplă

Lipsa de vitamina D: Cum ne dăm seama?

3. Evoluție

Sunt 4 tipuri principale de SM în ceea ce privește evoluția:

Scleroza multipla recurent-remisivă: cea mai frecventă formă (85-90% din cazuri); simptomele apar în timpul recăderilor, dar în remisii devin ușoare sau dispar; perioadele de remisie pot dura săptămâni sau luni

Scleroza multipla secundar-progresivă: simptomele devin cronice și ireversibile

– Scleroza multipla primar-progresivă: simptomele apar lent, dar se agravează tot mai mult în timp

Scleroza multipla progresiv-recidivantă: cea mai agresivă formă, cu evoluție rapidă

Există și așa-numitul sindrom clinic izolat (CIS). Se caracterizează prin faptul că o persoană are un singur episod de SM, dar nu îndeplinește criteriile de diagnostic clar de scleroză multiplă. O parte din aceste persoane vor face SM până la urmă, altă parte nu.

4. Diagnostic

Stabilirea diagnosticului este de multe ori o provocare. Simptomele fiecărui pacient sunt unice și mimează multe alte boli.

Medicul neurolog are mai multe instrumente la dispoziție:

  • istoricul medical: simptome, debutul lor, medicamente consumate cronic
  • examenul neurologic: reflexe, coordonarea mișcărilor, sensibilitate
  • testul potențialelor evocate: măsoară durata de timp necesară de la momentul stimulării unui nerv și până la obținerea unui răspuns din partea acestuia
  • RMN (rezonanța magnetică nucleară): este considerat cel mai bun test de diagnostic pentru SM; leziunile sunt puse în evidență la 95% din pacienți

SCLEROZA MULTIPLA

5. Tratament

Odată stabilit diagnosticul, colaborarea cu medicul este esențială. Deși nu există un tratament curativ (care vindecă boala), sunt mai multe opțiuni care permit încetinirea evoluției bolii și diminuarea simptomelor.

Tratament pentru recăderi sau atacuri în SM

Corticosteroizi: prednison oral sau metilprednisolon injectabil; au scopul reducerii inflamației care afectează fibrele nervoase

Plasmafereza: utilă când răspunsul la corticosteroizi este slab

Tratament pentru a încetini progresia bolii

Terapia modificatoare a bolii (DMT: Disease Modifying Therapies) are ca țintă încetinirea progresiei bolii

Medicamentele din această categorie sunt primul pas în tratamentul SM. Nu influențează simptomele, dar încetinesc degradarea fibrelor nervoase și a diferitelor regiuni cerebrale.

Efectul pe termen lung este reducerea numărului de recăderi, dar și severitatea acestor recăderi.

Datorită beneficiilor pe termen lung, specialiștii recomandă începerea acestei terapii cât mai repede după stabilirea diagnosticului.

DMT pot fi în forme cu administrare orală sau injectabilă: interferon, copaxone, glatopa, fingolimod, siponimod, teriflunomid, natalizumab, ocrelizumab ș.a.

Tratament pentru reducerea simptomelor

Oboseala este cel mai frecvent simptom; poate face dificilă desfășurarea activităților zilnice; în acest scop se prescriu: amantadina, modafinil, armodafinil, metilfenidat

Durerea neuropatică din SM nu se poate trata ca durerea obișnuită; se folosesc anticonvulsivante (pregabalin – Lyrica, gabapentin – Neurontin); se pot asocia antidepresive și relaxante musculare pentru a combate spasticitatea musculară

Tulburările cognitive, disfuncția sexuală, depresia, alte simptome ce apar în SM vor necesita măsuri specifice

Tratamentul trebuie deci personalizat în funcție de tipul de SM și de simptomele predominante. De aceea, colaborarea cu medicul neurolog este esențială.

6. Modificarea stilului de viață

Dieta pentru scleroza multipla

-sunt numeroase informații despre dieta optimă în SM
-adevărul este că fiecare persoană are dieta potrivită pe care o poate descoperi experimentând
-nu sunt pe deplin confirmate științific, dar sunt practicate:

  • dieta paleo
  • dieta swank (eliminarea completă a grăsimilor saturate și creșterea cantității de pește din dietă)
  • dieta keto
  • fasting

Societatea Americană pentru Scleroza Multiplă recomandă o dietă echilibrată, bogată în fibre și cu puține grăsimi saturate.

  • cereale integrale, legume și fructe
  • carne slabă
  • grăsimi: avocado, caju, migdale, uleiuri vegetale

Aceeași dietă este utilă și pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare, dar și pentru scădere în greutate sau menținerea unei greutăți optime.

Suplimente alimentare pentru care există date științifice că ar putea aduce un beneficiu:

  • vitamina D
  • probiotice

Exerciții fizice pentru scleroza multipla

Exercițiile fizice sunt cheia pentru a menține funcționale maxim posibil articulațiile și musculatura

Se practică mișcare fizică moderată, ideal cu exerciții învățate de la un kinetoterapeut.

Exercițiile fizice practicate constant (exerciții acvatice, yoga, tai chi ș.a.) pot îmbunătăți viteza de deplasare, dar contribuie și la diminuarea stresului și îmbunătățirea dispoziției psihice.

Tehnicile de mindfulness

Mindfulness are ca scop învățarea unor tehnici de a ne menține focusați în prezent: gândurile sunt concentrate voit asupra prezentului, fără a retrăi trecutul sau a ne imagina viitorul.

Sunt deosebit de eficiente în diminuarea anxietății, depresiei și stresului.

Există la ora actuală un consens asupra domeniilor de aplicare clinică a terapiilor bazate pe mindfulness în asociație cu terapiile convenționale: boli cardiovasculare, depresia, anxietatea, boli ale sistemului imunitar, durere cronică.

Tehnici de relaxare aplicabile oricând și oriunde

Igiena somnului

-majoritatea persoanelor cu SM au tulburări de somn
-este utilă aplicarea unor măsuri care să asigure totuși un număr de ore de somn având în vedere că oboseala este și așa o caracteristică a SM:

  • păstrarea acelorași ore de culcare și trezire
  • dormitor confortabil și relaxant
  • evitarea stimulentelor (cafeina) și alcoolului înainte de culcare cu 4-6 ore
  • apelul la terapia cognitiv-comportamentală practicată de medici specialiști psihiatri

European Committee for Research and Treatment of Multiple Sclerosis (ECTRIMS) and the European Academy of Neurology (EAN): Guidelines, 2017
-Mayo Clinic: Multiple Sclerosis
-Medscape: Multiple Sclerosis Clinical Presentation, 2020

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.

Articole Similare

Rămâi conectat/ă

1,861FaniÎmi place
2,623CititoriConectați-vă
20,269CititoriConectați-vă
- Advertisement -

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.
- Advertisement -

Articole recente