ian. 06, 2019 Servus Expert Doctorul zilei, Sănătate Niciun comentariu

Sindrom SJOGREN. Lipsa de salivă și lipsa de lacrimi

Sindrom Sjogren este o afecțiune care ține de sistemul imunitar și care are două caracteristici importante după care poate fi recunoscut: lipsa de salivă și lacrimi. Face parte dintre bolile autoimune împreună cu alte afecțiuni: artrita reumatoidă, lupus eritematos, psoriazis, vitiligo și altele.

În sindromul Sjogren primele afectate sunt mucoasele și glandele care le mențin umede; modificările cele mai caracteristice sunt gura uscată și ochii uscați.

Boala apare mai frecvent la femeile peste 40 de ani și tratamentul se concentrează pe diminuarea simptomelor.

Ce semne anunță un Sindrom Sjogren ?

De ce apare un Sindromul Sjogren?

Este o boală autoimună. Propriul nostru sistem imunitar atacă țesuturile proprii, considerându-le străine.

Cauza exactă pentru care apare această anomalie în toate bolile autoimune, nu este cunoscută încă. Cercetătorii susțin că pe lângă implicarea unor modificări genetice este vorba și despre factori declanșatori: infecții virale sau bacteriene.

Sistemul imunitar atacă, în sindromul Sjogren, în special glandele care produc salivă și lacrimi, dar pot fi afectate și alte structuri ale corpului:

  • articulațiile
  • tiroida
  • rinichii
  • ficatul
  • plămânii
  • pielea
  • nervii

Se declanșează un proces inflamator care explică simptomele.

Cine are risc crescut de a face Sindrom Sjogren?

Cum se stabilește diagnosticul corect și de către cine?

Dacă observăm simptomele (ochi uscați, gură uscată și adesea dureri articulare) este bine să colaborăm cu medicul de familie. Acesta ne îndrumă la un specialist reumatolog ce poate face investigațiile complete. De asemenea, va stabili și un plan de tratament.

Diagnosticul poate fi dificil deoarece Sindromul Sjogren seamănă ,ca manifestări, cu multe alte boli.

Se vor efectua:

  • teste de sânge care să pună în evidență anticorpii specifici, semnele de inflamație, dar și afectarea hepatică sau renală
  • consultul oftalmologic care va măsura gradul de uscăciune a ochilor și va putea prescrie măsuri pentru evitarea complicațiilor (afectarea corneei)
  • sialograma și scintigrafia glandelor salivare

Ce măsuri pe care le putem urma singuri atenuează simptomele?

  • lacrimi artificiale (indicate de medicul oftalmolog)
  • umiditate corespunzătoare în locuință; evitarea aerului condiționat sau a ventilatoarelor care pot accentua uscăciunea ochilor și a gurii
  • evitarea fumatului
  • creșterea aportului de lichide, în special apa, pe tot parcursul zilei; evitarea alcoolului și a cafelei care accentuează senzația de gură uscată; evitarea băuturilor acide care au același efect
  • stimularea secreției salivare cu bomboane cu aromă de citrice; evitarea alimentelor îndulcite care vor contribui la afectarea danturii
  • saliva artificială menține cavitatea orală lubrefiată mai mult timp
  • spray-uri nazale pentru a menține nasul desfundat și a respira pe nas; respirația pe gură predominant, va accentua uscăciunea
  • menținerea unei igiene corespunzătoare a cavității orale: periatul dinților după fiecare masă; control stomatologic la fiecare 6 luni; apă de gură cu proprietăți antibacteriene
  • evitarea băilor/dușurilor fierbinți dacă pielea este excesiv de uscată; folosirea cremelor emoliente
  • lubrifianți vaginali
  • antiinflamatoare nesteroidiene( vezi Beneficii și Riscuri⇒) pentru durerile articulare

Nu trebuie să fim descurajați de faptul că Sindromul Sjogren este o boală fără tratament curativ, care să o vindece definitiv. Deși necesită atenție și câteva măsuri practicate constant, ca mod de viață. Majoritatea persoanelor cu această afecțiune nu dezvoltă complicații grave și se mențin relativ sănătoși pe parcursul vieții.


Pagina următoare: 10 întrebări și răspunsuri despre LUPUS

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: