Anunțuri publicitare
iun. 18, 2018 Servus Expert Durerea, Sănătate Niciun comentariu

Durerea în piept. Cum aflu dacă am spasm esofagian?

Spasm esofagian este o contracție anormală a musculaturii esofagului care poate provoca durere în piept și disconfort. Când acest lucru se întâmplă, deplasarea alimentelor solide și lichide spre stomac este dificilă.

esofag

Esofagul este porțiunea tubului digestiv care leagă cavitatea bucală de stomac. La nivelul său se realizează deplasarea alimentelor și a lichidelor către stomac prin contracții musculare bine coordonate. La unele persoane contracția musculaturii esofagului se produce anormal (contracții periodice, susținute, dar care nu realizează propulsia alimentelor spre stomac). Fenomenul poate dura minute sau ore și este însoțit de durere.

ATENȚIE!

Trebuie să vă avertizez că durerea în piept în spasmul esofagian poate fi așa de severă încât mimează criza de angină pectorală sau infarctul miocardic. De aceea este obligatorie consultarea unui medic de urgență.

spasm esofagian sau infarct

Dacă se infirmă aceste cauze grave care pot provoca decesul, atunci ne gândim la spasm esofagian.

Cum știu dacă am spasm esofagian?

Ai putea să-ți dai seama, punând în ordine ceea ce simți:

  1. durere în piept severă, mimând uneori durerea din infarctul miocardic acut
  2. înghițire dificilă
  3. senzație de arsură în piept
  4. regurgitarea alimentelor solide și lichide

împreună cu factorii de risc:

  1. hipertensiunea arterială
  2. perioadele de stres, anxietate și depresie
  3. consumul alimentelor declanșatoare (vin roșu, preparate picante, alimente prea reci/prea fierbinți)
  4. refluxul gastro-esofagian netratat
  5. vârsta mai mare de 60 ani

și cu factorii declanșatori:

  1. alimente solide sau lichide ca, de exemplu, vinul rosu și preparatele picante
  2. alimente prea reci / prea fierbinți
  3. stresul, depresia, anxietatea
  4. boala de reflux gastroesofagian (incompetența sfincterului esofagian inferior permite refluxul conținutului stomacului în esofag)
  5. medicația și tratamentul pentru cancer esofagian (radioterapie, chirurgia esofagului)

Tulburarea este catalogată ca neurogenă, considerându-se că sunt implicate fibrele nervoase ce controlează musculatura esofagiană.

A fost, de asemenea, constatată și o anomalie funcțională a sfincterului esofagian inferior (inelul muscular care marchează limita dintre esofag și stomac).

Spasm esofagian este o contracție care poate fi descrisă într-una din categoriile:

  • spasm esofagian difuz – apare ocazional, durerea nu este foarte intensă și este însoțită constant de regurgitare (progresia alimentelor în sens invers, de la stomac spre cavitatea bucală)
  • esofagul “spărgător de nuci” – durerea este foarte intensă și, de obicei, nu este însoțit de regurgitare

Cu ce mă ajută doctorul?

1. Medicul specialist va decide dacă sunt necesare teste de stabilire a diagnosticului și ordinea lor de aplicare:

  • se va exclude afecțiunea cardiacă care ar putea fi cauza durerii (consult cardiologic, EKG, ecografie cardiacă) și care poate pune viața în pericol
  • radiografie după înghițirea unei cantități standard de bariu poate pune în evidență progresia lentă a bolusului alimentar
  • manometria esofagiană – măsoară intensitatea contracțiilor și furnizează cea mai sensibilă și specifică descriere a spasmelor
  • endoscopia – metodă modernă de vizualizare directă a tractului esofagian
  • determinarea pH-ului în interiorul esofagului – va stabili dacă pacientul are reflux al secrețiilor gastrice acide

Studiile arată că tonusul sfincterului esofagian inferior este perturbat în 30% din cazuri.

2. Medicul specialist te sfătuieste, în funcție de gravitatea și frecvența simptomelor, ce opțiuni de tratament ai.

Opțiunile terapeutice trebuie corelate cu frecvența și severitatea simptomelor. Medicul specialist gastroenterolog poate adopta o abordare terapeutică personalizată.

6 variante pe care le are la dispoziție:

  1. identificarea și evitarea alimentelor declanșatoare
  2. modificarea stilului de viață
  3. remedii naturale
  4. controlul afecțiunilor asociate
  5. medicația
  6. tratamentul chirurgical

1. Identificarea și evitarea alimentelor declanșatoare ale spasmului și durerii

Un jurnal al pacientului în care face observații de corelație a spasmelor esofagiene cu ingerarea anumitor alimente este foarte util. Aici se pot nota:

  • tipul de aliment solid/lichid
  • temperatura prea rece/prea fierbinte
  • cantitatea de alimente ingerata la o masă
  • orice reacție de tip alergic la vreun aliment

ATENȚIE !

Cel mai frecvent sunt implicate: vinul rosu, mâncarea picantă, alimentele prea fierbinți/prea reci. Deci pare să conteze mai degrabă proprietățile alimentelor decât tipul lor.

2. Modificarea stilului de viață

Se dovedesc utile în spasmul esofagian:

  • pierderea în greutate pentru persoanele supraponderale sau obeze
  • evitarea hainelor prea strâmte
  • mese frecvente și în cantități mici
  • evitarea consumului de alimente în apropierea orei de culcare (când urmează să stăm întinși, ceea ce favorizează refluxul conținutului stomacului în esofag)
  • întreruperea fumatului
  • evitarea alcoolului, în special vinul rosu

3. Remedii naturale

  • uleiul de mentă – un studiu din 2018 sugerează că uleiul de mentă poate fi util la unii pacienți pentru tratarea spasmului esofagian care implică porțiunea distală a acestuia (dinspre stomac). Câteva picături de extract de mentă diluat în apă și băut înainte de masă ar putea fi eficient prin efectul antispastic
  • licorice (lemn dulce) – extract disponibil ca pudră sau tablete, consumat înainte și după masă poate reduce simptomele

4. Controlul afecțiunilor asociate

Se asociază mai frecvent cu spasmul esofagian și au efect agravant: depresia, anxietatea și refluxul gastro-esofagian. Astfel se explică de ce pot avea un rol pozitiv în tratament:

  • tehnicile de relaxare
  • medicația antidepresivă/anxiolitică
  • inhibitorii de pompă sau blocantele de receptori H2 (clase de medicamente utilizate pentru tratarea refluxului gastro-esofagian)

5. Medicație

  • anticolinergicele, nitroglicerina și nitrații cu efect de lungă durată au avut un succes limitat
  • blocanții canalelor de Ca (nifedipin, verapamil) pot fi utili la anumiți pacienți
  • analgezicele opioide sunt frecvent necesare dar pot da dependență
  • injectarea de toxină botulinică în sfincterul esofagului inferior este un tratament nou folosit la unii pacienți

6. Opțiunea chirurgicală

Rămâne pentru cazurile în care celelalte remedii au eșuat iar procedura utilizată se numește miotomie și constă în secționarea musculaturii esofagiene (laparoscopic sau prin endoscopie perorală).

Citește și 

Cum știu ce durere am? Durere acută sau durere cronică? 

Durerea – Cum interpretăm ceea ce simțim? Este grav?

Dr. Corina Golovei
Dr. Corina Golovei, medic primar anestezie-terapie intensiva, este expertul nostru in probleme de sanatate.

Rolul articolelor este educational. Ele nu pot inlocui o consultatie medicala.

Dr. Corina Golovei Dr. Corina Golovei îți răspunde
Anunțuri publicitare

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: