La cât timp după COVID poți face sport?

Sport la sala sau efort fizic de zi cu zi: când le putem relua dacă am avut COVID-19?

Consecințele COVID 19 pot fi fatale. Tratamentul existent nu este țintit exact asupra SARS-CoV2. Vaccinul este deocamdată cea mai eficientă metodă de a fenta boala. Dacă totuși am avut COVID și am avut șansa să depășim momentul, recuperarea poate fi o problemă.

Trebuie să facem mișcare. Este benefică pentru inima și creierul nostru, dar și pentru starea de bine în general.

Dar dacă am avut COVID, reluarea activității fizice nu trebuie făcută brusc.

Mișcarea fizică după boală trebuie să ajungă mai întâi la nivelul de dinainte de boală. Și apoi trebuie să creștem intensitatea progresiv.

COVID-19: cum influențează capacitatea de efort?

Consecințele COVID-19 pot fi mult mai severe decât ale unei gripe. Nu se compară cu o răceală obișnuită.

În plus, simptomele după boală pot fi de durată. Specialiștii denumesc această situație sindrom postCOVID sau COVID de lungă durată.

Mai multe studii clinice atrag atenția la ce ne putem aștepta după boală. Consecințele afectează și capacitatea de efort.

Două dintre aceste complicații sunt:

🌑 trombembolia pulmonară

Embolia pulmonară reprezintă apariția de cheaguri sanguine în vasele de sânge de la nivelul plămânilor.

În prezent nu se cunosc efectele pe termen lung asupra funcției pulmonare, dar este posibilă afectarea respirației și scăderea capacității la efort.

🌑 miocardita virală

Miocardita este semnalată de durere în piept, palpitații și greutate la respirație.

Este cauzată de inflamația la nivelul mușchiului cardiac datorată infecției virale. Și apare mai frecvent după forme moderate sau severe de COVID.

Efortul fizic pe fondul unei miocardite poate genera complicații până la deces.

Sport după COVID: etape de reluare a activității fizice

🌑 reluarea exercițiilor fizice și a activităților sportive ar trebui făcută după o perioadă de cel puțin 7 zile fără simptome

🌑 înainte de începerea antrenamentelor sportive, activitățile zilnice ar trebui să fie ușor de realizat și persoana să poată merge 500m pe suprafață plană fără a avea senzație de oboseală sau lipsă de aer.( Institutul Sportului din Anglia și Scoția).

🌑 cei care au avut o formă severă de COVID care a necesitat spitalizare este posibil să aibă complicații cardiace.

Este util consultul cardiologic înainte de reluarea exercițiilor fizice.

🌑 reluarea mișcării fizice se face treptat, în concordanță cu cât efort poate fi tolerat

🌑 reapariția simptomelor (tuse, dispnee, palpitații, febră) sunt motive clare pentru întreruperea activității fizice.

🌑 se începe cu activitate fizică ușoară pentru cel puțin 2 săptămâni dacă ne simțim în stare

De exemplu: sarcini gospodărești, grădinărit, plimbări ușoare, exerciții de echilibru sau yoga.

La acestea se pot adăuga exerciții de respirație, de flexibilizare și întinderi.

Intervalul de timp destinat efortului fizic se crește progresiv pe parcursul celor 2 săptămâni, cu câte 10-15 min/ zi.

🌑 se trece la exerciții aerobice de intensitate moderată pentru următoarele 2 săptămâni.

De exemplu: mers pe jos rapid, urcat și coborât scări, jogging, înot sau mers pe bicicletă.

Exercițiile nu trebuie să ni se pară grele. Dacă ne par dificile ar trebui să ne întoarcem la etapa anterioară de efort.

🌑 se adaugă exerciții care implică coordonarea, forța și echilibrul: alergat cu schimbări de direcție, pași laterali.

Fiecare din aceste recomandări necesită și participarea noastră. Trebuie să ne automonitorizăm pentru a aprecia când putem crește nivelul de efort. Sau când trebuie solicitat ajutor.

Sport sau simpla activitate fizică zilnică ne face bine și din punct de vedere psihic. Ne vom simți mai optimiști și mai tonici. Progresiv ar trebui să ajungem la nivelul de efort de dinainte de boală.