Steatoza hepatică sau ficat gras reprezintă încărcarea cu grăsime a ficatului care apare la persoane cu obezitate, diabet tip 2, colesterol și trigliceride crescute. Consumul cronic de alcool este o altă cauză a steatozei.
Forma cea mai severă a steatozei hepatice este steatohepatita care pentru mult timp nu dă simptome, dar poate duce la complicații grave.
Tipuri de afecțiuni denumite steatoza sau ficat gras
Ficatul este cel mai mare organ al corpului și este răspunzător pentru multe reacții importante: producere și stocare de energie, producerea bilei care participă la digestie, îndepărtarea medicamentelor, toxicelor și deșeurilor.
Dacă ficatul este agresat și ajunge să nu mai funcționeze corect, se formează în exces grăsimi care se depun în ficat provocând ficatul gras.
Ceea ce se detectează la ecografie sau rezonanță magnetică nucleară (RMN) atunci când ficatul este gras se numește steatoza hepatică.
Sunt 2 forme de steatoză hepatică:
• steatoza sau ficat gras alcoolic – cauza fiind consumul de alcool, 20g de alcool pur pentru femei și 30g alcool pur pentru bărbați.
• steatoza sau ficat gras non-alcoolic – cauza fiind tulburările metabolice care apar la persoane cu obezitate, diabet tip 2 sau sindrom metabolic cu colesterol și trigliceride crescute.
Află mai mult ⮕ 10 secrete alimentare pentru ficat sănătos
Ce este steatohepatita?
Steatoza înseamnă acumularea de grăsime în interiorul celulelor hepatice.
Steatohepatita este etapa următoare, mai gravă a bolii, când în afară de acumularea grăsimii apare și inflamația cu afectarea suplimentară a celulelor hepatice.
Steatohepatita poate complica atât ficatul gras alcoolic, cât și ficatul gras non-alcoolic.
Steatohepatita este considerată forma cea mai gravă de steatoză hepatică pentru că poate duce la ciroză sau cancer hepatic.
Probabilitatea de evoluție spre ciroză sau cancer este mult mai mare când cauza steatozei hepatice este consumul de alcool.
Află mai mult ⮕ Ciroza hepatică: simptome, analize, tratament
Când există risc crescut de steatoza sau steatohepatita?
Asociația Europeană pentru studiul ficatului (EASL) precizează câteva situații în care probabilitatea de steatoză hepatică este mare.
În afara consumului cronic de alcool, ar trebui să ne gândim la steatoză hepatică dacă există:
• dimensiunea taliei peste 94 cm la bărbați și peste 80 cm la femei
• tensiune arterială peste 130/ 85 mmHg sau tratament antihipertensiv
• glicemia pe nemâncate mai mare de 100 mg/dl sau tratament antidiabetic
• trigliceride peste 150 mg/ dl
• HDL-colesterol sub 40 pentru bărbați și sub 50 pentru femei
Prezența hepatitei C sau a hepatitei autoimune sunt alte situații care cresc riscul de steatoză și steatohepatită.
Ce simptome apar în steatoza vs steatohepatită?
Steatoza hepatică poate evolua fără simptome, dar când apare steatohepatita simptomele pot fi:
- oboseala
- pierdere inexplicabilă în greutate
- disconfort sau durere în partea dreaptă a abdomenului
- ficat mărit (hepatomegalie)
- icter
Află mai mult ⮕ Bilirubina crescută și icter: ce boli semnalează?
Ce analize fac diferența steatoza vs steatohepatită?
Analizele de rutină cu care se urmărește funcția hepatică sunt transaminazele TGO și TGP.
Transaminazele sunt crescute în peste 90% din cazurile de steatohepatită. Steatoza poate să existe fără ca transaminazele să fie crescute.
Biopsia hepatică pune și mai clar diagnosticul de steatohepatită și arată cât de extinsă este afectarea ficatului.
Află mai mult ⮕ Transaminaze: valori normale, valori crescute, interpretare
Se poate trata steatohepatita?
Nu există medicamente sau suplimente care să trateze steatoza sau steatohepatita.
În primul rând trebuie avtă în vedere tratarea cauzelor și a afecțiunilor concomitente cum sunt obezitatea, diabetul, hipertensiunea și dislipidemia.
Modificarea stilului de viață este esențială.
Putem ajuta ficatul dacă:
• reducem nivelul de LDL-colesterol
• scăpăm de kg în plus
Reducerea cu 3-10% a greutății poate duce la remisia diabetului tip 2 și a rezistenței la insulină.
• menținem glicemia normală
• evităm alcoolului
• verificăm efectelor secundare ale tratamentelor pe care le urmăm, inclusiv a suplimentelor alimentare
Trebuie evitate medicamentele și suplimentele cu efecte toxice hepatice.
• facem mișcare fizică regulat
• ne vaccinăm pentru hepatita A sau B, pentru gripă sau infecția cu pneumococ.
Persoanele cu steatohepatită au risc crescut de infecții. De asemenea, infecția cu virus hepatic A sau B poate duce la insuficiență hepatică și ciroză.
• suplimentele cu vitamina E
Sunt dovezi științifice, chiar dacă puține, că vitamina E ar putea încetini evoluția ficatului gras. Medicul trebuie consultat înainte de a consuma orice supliment alimentar.
Află mai mult ⮕ Cum putem preveni ficatul gras?
Ce prognostic are steatohepatita?
Dacă steatohepatita se complică cu ciroză speranța de viață scade foarte mult și devine aproximativ 2 ani.
Aproximativ 25% din persoanele cu steatohepatită vor ajunge la ciroză în următorii 9 ani de la diagnosticarea bolii.
Sindromul metabolic este cea mai importantă problemă care trebuie corectată dacă vrem să împiedicăm această evoluție.
⮕ Ce este sindromul metabolic?
Surse
- European Association for the Study of the Liver (EASL); European Association for the Study of Diabetes (EASD); European Association for the Study of Obesity (EASO). EASL-EASD-EASO clinical practice guidelines for the management of non-alcoholic fatty liver disease. J Hepatol. 2016
- American Liver Foundation. NASH definition and prevalence.
- Stanford Health Care. Symptoms of NASH.
- Chopra S. Patient education: nonalcoholic fatty liver disease (NAFLD), including nonalcoholic steatohepatitis (NASH) (beyond the basics). UpToDate.
