Tahicardia posturala reprezintă creșterea pulsului cu cel puțin 30 bătăi/ min la ridicarea în picioare. Chiar dacă nu sesizăm că inima bate mai rapid, apar simptome caracteristice: amețeala, slăbiciune în picioare, tremor.
Sindromul tahicardiei posturale apare mai frecvent la femei tinere și la adolescenți.
Dar s-a observat că poate însoți și unele afecțiuni:
• diabet zaharat
• infecții virale cum este gripa sau mononucleoza infecțioasă
Cuprins:
De ce apare tahicardia posturală?
În mod normal, atunci când ne ridicăm în picioare, gravitația face ca sângele să se îndrepte către partea inferioară a corpului și tensiunea să scadă.
Organismul sesizează și ia măsuri.
Se produce vasoconstricție (vasele de sânge se îngustează) și pulsul crește puțin astfel încât să se restabilească tensiunea arterială.
Dacă o persoană are sindromul de tahicardie posturală organismul nu face ajustările corect.
• La ridicarea în picioare tensiunea scade, scade și perfuzarea adecvată a creierului.
• Organismul reacționează printr-o tahicardie exagerată pentru a menține tensiunea arterială.
• Pulsul crește la o frecvență de peste 120/ min.
Cauza acestor modificări este sistemul nervos autonom – acea parte a sistemului nervos care reglează
Simptomele se ameliorează dacă persoana stă jos sau se întinde.
Ce simptome însoțesc tahicardia?
Tahicardia posturală poate fi însoțită de:
• oboseală, slăbiciune musculară
• greață și disconfort abdominal
• vedere încețoșată
• tulburări de somn
Când mai pot apărea simptome asemănătoare?
• Amețeala poate fi un semnal al mai multor afecțiuni.
Unele țin de ureche, altele de sistemul nervos. Medicul neurolog și medicul ORL-ist sunt cei doi specialiști care pot lămuri cauza amețelilor.
• Sindromul postCOVID sau long COVID include simptome asemănătoare tahicardiei posturale.
Tahicardia posturală: Tratament
Tahicardia posturală poate fi ameliorată cu câteva măsuri care țin de stilul de viață:
• hidratare suficientă
• după poziția în culcat, câteva minute de adaptare în poziție șezând și apoi ridicare în picioare
• o pernă în plus la somnul de noapte
• evitarea perioadelor lungi de stat în picioare
• creșterea cantității de sare din dietă dacă medicul permite
• evitarea meselor abundente; de preferat porții mici și mese mai frecvente
• activitate fizică ușoară în fiecare zi
Dacă situația nu se îmbunătățește, medicul cardiolog are la îndemână câteva medicamente la care poate apela.
Surse
- National Dysautonomia Research Foundation. What is Dysautonomia?
- Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome and Its Unusual Presenting Complaints in Women: A Literature Minireview. Cureus. 2018
- Postural tachycardia syndrome: multiple symptoms, but easily missed. Br J Gen Pract. 2012
- British Heart Foundation. PoTS – postural tachycardia syndrome